În ansamblul vestigiilor romane de la Galaţi există şi una căreia multă vreme nu i-a fost acordată importanţă. Este vorba de “Valul Roman”, o fortificaţie cu o lungime de aproximativ 25 km, care înconjura pe la sud, vest şi nord, aşezarea romană de la Barboşi-Tirighina, situată pe teritoriul de astăzi al Galaţiului.
A fost construit pe vremea împăratului Hadrian şi a fost refăcut în vremea lui Constantin cel Mare. Rolul acestei fortificaţii era de a apăra de năvălirile popoarelor barbare “capul de pod” al stăpânirii romane la nord de Dunăre, de la Barboşi-Tirighina. “Prata”, cum denumeau romanii teritoriul din interiorul unei fortificaţii, era zona în care erau desfăşurate activităţile economice ce asigurau traiul celor din aşezare, cultura cerealelor, păstoritul, pescuitul, meşteşugurile. Aşezarea romană era formată din câteva mii de locuitori, militari şi civili. Era condusă de 5 magistraţi, dintre care unul avea atribuţiuni de primar. Aşezarea era şi un puternic centru economic, dar şi militar, la Barboşi aflându-se o parte din flota Legiunii Flavia Classis Moesica, legiune de navigaţie a armatei romane. “Valul Roman” ocolea aşezarea la o distanţă de 15 km, de la Siret la Prut. Aşa că “prata” avea o întindere foarte mare. Traseul “Valului” este un arc de cerc care se întinde de la malul Siretului la Prut şi era continuată pe teritoriul Basarabiei și Ucrainei de astăzi, de un alt val, care se întindea până la Marea Neagră.
Soldaţii romani au mutat din loc 1.800.000 mc de pământ
Potrivit prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, care a care a lucrat ca arheolog la Muzeul de Istorie din Galaţi şi a descoperit o parte din vestigiile din Rezervaţia Arheologică de la Galaţi, dimensiunile “Valului Roman” erau impresionante. Fortificaţia era formată la exterior dintr-un şanţ de apărare, care avea lăţimea de 16 metri şi adâncimea de 5 metri. Șanţul era urmat la interior de valul de pământ cu înălţimea de 5 metri. Pentru construirea acestei fortificaţii, de la Siret la Prut, soldații romani au săpat şi au mutat din loc 1.800.000 de metri cubi de pământ. Șanțul adânc de 5 metri avea fiecare taluz format din câte două pante foarte abrupte. Valul de pământ era construit pe o palisadă, parapet din stâlpi de lemn cu înălţimea de 4-5 metri. Pentru că terenul era nisipos, pentru a asigura soliditatea “valului”, romanii au adus argilă şi au îngropat stâlpii în argila bătută cu maiurile. Pe palisada de lemn a fost construit valul de pământ.
„Valul Roman“, vizibil pe Google Earth
De-a lungul veacurilor, şanţul de apărare s-a colmatat, iar valul de pământ a fost distrus de eroziune şi de circulaţia căruţelor. După ce în 1956 a fost construit poligonul de la Smârdan, valul de pământ a fost distrus şi de circulaţia tancurilor. Liderii Tratatului de la Varşovia voiau să construiască pe val o cale ferată, pentru transportarea echipamentelor militare. Totuşi, pe alocuri, Valul Roman mai este vizibil în geografia locului. Dar, mai interesant de atât, “Valul Roman” se vede din spaţiu. Relieful “Valului” se vede foarte bine, pe aplicaţia Google Earth, în zona de la nord-est de unitatea militară şi satul Odaia Manolache. Este o formă de relief ce străbate zona de la sud-vest către nord-est, distinctă în relieful zonei, cu văi şi coaste de deal orientate pe direcţia nord-sud. “Valul Roman” se vede şi în zona dintre Odaia Manolache şi Tuluceşti, pe câmpurile de la sud de Pădurea Gârboavele. Pe această porţiune, relieful valului se vede ca o urmă distinctă, de culoare deschisă, în apropierea drumului de acces către Pădurea Gârboavele.
Fortificaţia ar putea fi inclusă în circuitul muzeal
Există şi şanse de punere în valoare a acestui vestigiu. Primarul comunei Tuluceşti, Petrică Bratu, vrea să deruleze, în colaborare cu Direcţia pentru Cultură şi Muzeul de Istorie Galaţi, un proiect în cadrul căruia, în apropierea Pădurii Gârboavele, să fie decopertată şi restaurată o porţiune a fortificaţiei, care să poată fi introdusă în circuitul muzeal al Galaţiului.