Un tribunal german a condamnat marți (28 iunie) la cinci ani de închisoare un fost gardian SS, acum în vârstă de 101 ani, pentru că a ajutat la uciderea a aproximativ 3.500 de persoane în lagărul de concentrare Sachsenhausen, punând capăt unuia dintre ultimele procese naziste din Germania.
Un tribunal german a condamnat un fost gardian SS, acum în vârstă de 101 ani, la cinci ani de închisoare marți (28 iunie).
El a fost acuzat că a contribuit la uciderea a 3.518 de persoane în lagărul de concentrare Sachsenhausen.
Verdictul pune capăt unuia dintre ultimele procese naziste din Germania.
Procurorii au spus că Josef S., membru al SS-ului paramilitar al partidului nazist, a ajutat să trimită oamenii la moarte în lagăr stând în mod regulat de pază în turnul de veghe între 1942 și 1945.
Unii oameni de la Sachsenhausen au fost uciși cu Zyklon-B, gazul otrăvitor folosit și în alte lagăre de exterminare unde milioane de evrei au fost uciși în timpul Holocaustului.
Cinci ani de închisoare a primit un fost gardian SS, ajuns acum la 101 ani, verdict salutat de nepoata unuia dintre prizonierii de acolo
Lili Grumbach, nepoata unui prizonier din Sachsenhausen, a salutat verdictul.
„ Cred că este foarte important ca generația mea și generația viitoare să nu mai fie martori direcți ai acestei istorii, să păstrăm această amintire. Și cred că în acest proces, așa cum a spus tatăl meu, a existat o uriașă muncă de recuperare a memoriei, o muncă uriașă la ceea ce s-a întâmplat în această tabără care a fost aproape uitată, deși (se află) în suburbiile Berlinului. Și cred că acesta este într-adevăr mesajul pe care am vrut să-l transmitem, împreună cu tatăl meu, că astăzi lucrul cel mai important de aici este că a fost dovedit vinovat”.
Sachsenhausen a găzduit în principal prizonieri politici din toată Europa, împreună cu prizonieri de război sovietici și câțiva evrei.
În ultimii ani s-au înregistrat o serie de acuzații aduse foștilor gardieni lagărelor de concentrare pentru crime împotriva umanității din cel de-al Doilea Război Mondial.
O hotărâre judecătorească din 2011 a deschis calea acestor urmăriri penale, afirmând că și cei care au contribuit indirect la crime în timpul războiului, fără a apăsa pe trăgaci sau a da un ordin, ar putea avea răspundere penală.
Avocatul apărării Stefan Waterkamp a declarat că el și clientul său vor face recurs la decizia de marți.
Și vor vrea să afle dacă o instanță superioară va decide dacă „serviciul de pază generală fără participare concretă” oferă temeiuri suficiente pentru un astfel de verdict.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
