O cititoare se întâlneşte cu scriitorul preferat într-un compartiment de tren. Acest banal „incident” stă la baza unor serii de monologuri interioare, pentru fiecare dintre personajele celui mai recent spectacol al Teatrului Nottara, „Omul hazardului”.
După o excelentă montare la Bulandra cu „Artă” şi una nefericită la Comedie cu „Doamne, ce măcel!” , o nouă piesă a autoarei franceze Yasmina Reza face obiectul unei montări a acestei stagiuni teatrale bucureştene. Noul spectacol al Teatrului Nottara aduce din nou în prim-plan cuplul Emil Hossu – Catrinel Dumitrescu, într-o montare foarte dificilă din punct de vedere actoricesc şi tehnic. Însă pe cât de interesantă e propunerea regizoral-scenografică, pe atât de neinteresantă se dovedeşte a fi piesa în sine, care aduce mai degrabă cu o suită de eseuri fără un subiect precis.
Scrisă în 1995, piesa franţuzoaicei e povestea întâlnirii întâmplătoare într-un compartiment de tren dintre un scriitor faimos şi o admiratoare a sa. Subiectul în sine nu e foarte ofertant. Chiar autoarea îl ridiculizează în propriul text. Nu avem de-a face cu efuziuni sentimentale, nici cu emoţii exacerbate, ci cu un comportament calm, distant. Cei doi sunt oameni maturi, intelectuali, iar întâlnirea nu seamănă deloc cu întâlnirea unei puştoiace cu „rock-starul” preferat. Ba dimpotrivă, în joc intră tot felul de reţineri şi timidităţi mature, iar „întâlnirea”propriu-zisă – adică începerea unei discuţii, oricât de banală, nu are loc decât foarte târziu.
Pe mai tot parcursul spectacolului, cele două personaje nu vorbesc unul cu celălalt, piesa fiind compusă, în mare parte, dintr-o suită de monologuri interioare. Emoţionată că este faţă în faţă cu marele scriitor, ea îşi face tot felul de planuri despre modul în care ar putea să îl abordeze. E, de altfel, un bun prilej de a-şi aduce aminte întâmplări şi controverse din propria viaţă, de prietenii cu care a discutat despre romanele omului din faţă.
El este preocupat de părerile prietenilor şi criticilor despre noua sa carte, de viitoarea căsătorie a fiicei lui, de pastilele pentru tranzit intestinal… şi nu o observă pe femeie decât foarte târziu. Şi atunci începe să facă supoziţii despre viaţa acestei doamne ciudate care nu citeşte nimic în tren.
Nici unul dintre personaje nu are un discurs coerent. Sunt doar gândurile care îi trec prin cap unui om sprijinit cu capul de banchetă într-o lungă călătorie cu trenul. Şi pe tot parcursul spectacolului, prin intermediul proiecţiei video, îi vedem pe cei doi, legănaţi de tren, stând liniştiţi pe banchete. Însă e o mare discrepanţă între atitudinea exterioară, aparent detaşată, şi zbuciumul interior, între privitul liniştit pe geam şi discuţiile aprinse pe care fiecare le imaginează sau rememorează.
În mintea lor, şi prin intermediul imaginilor video, în faţa spectatorilor se perindă prietenii sau rudele cu care cei doi au un dialog mental. Însă toate aceste „gânduri” au şansa ca, mai devreme sau mai târziu, să piardă atenţia spectatorilor. Chiar dacă din punct de vedere al imaginii scenice (scenografie şi, mai ales, video) noul spectacol de la Nottara e cât se poate de interesant, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre text în sine. Chiar dacă „discuţiile” personajelor din scenă cu perso¬najele din video-uri sau mica scenă de la final – faţă în faţă – sunt destul de dinamice, nu e suficient pentru a alunga senzaţia de „vorbe-n vânt” din discursuri.
Omul hazardului
1h 20min.
de: Yasmina Reza
regia: Cristi Juncu.
scenografia: Cosmin Ardeleanu
video design & VJ: Cinty Ionescu
cu: Emil Hossu, Catrinel Dumitrescu
Apariţii video: Mircea Diaconu, George Alexandru, Constantin Cojocaru, Cristina Florea, Bogdan Vodă, Ruxandra Sireteanu (…)
Teatrul Nottara – Sala Horia Lovinescu
preţ bilet: 26,5 lei
