Acesta este un proiect prioritar al preşedintelui rus Vladimir Putin, afirmă surse citate de site-ul Axios.com.
„Ucrainenii sunt puţin dezamăgiţi că preşedintele Biden nu a asumat la Ediţia specială a Conferinţei pentru Securitate de la München angajamentul de a utiliza toate instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a opri proiectul Nord Stream 2. Dar nu este prea târziu ca Statele Unite să treacă la acţiuni decisive, iar ucrainenii sunt încrezători că Administraţia Biden va face acest lucru”, a declarat, sub protecţia anonimatului, un oficial apropiat de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Miniştrii de Externe din Polonia şi Ucraina, Zbigniew Rau şi Dmitro Kuleba, au cerut Administraţiei SUA, într-un editorial publicat pe site-ul Politico.eu, să aplice măsuri pentru blocarea proiectului gazoductului. „Polonia şi Ucraina au interesul comun pentru un Occident puternic, vibrant şi rezistent. Suntem uniţi în spatele unei viziuni măreţe, urmărită de toţi preşedinţii americani după al II-lea Război Mondial, privind o Europă unită, prosperă şi în pace. (…) Îi cerem preşedintelui Joe Biden să utilizeze toate mijloacele pe care le are la dispoziţie pentru a împiedica finalizarea acestui proiect”, afirmă cei doi miniştri de Externe.
„Administraţia Biden menţine angajamentul de a folosi toate instrumentele disponibile pentru a contracara influenţele negative ruse şi pentru a susţine obiectivele în materie de securitate energetică transatlantică. Noi am transmis clar că există riscul sancţionării companiilor implicate în proiectul Nord Stream 2. Continuăm să examinăm entităţile implicate în activităţi potenţial sancţionabile”, a declarat, în acest context, Ned Price, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american.
Lucrările majore la gazoductul Nord Stream 2 au fost întrerupte în timpul Administraţiei Donald Trump, dar au fost reluate după începerea mandatului preşedintelui Joseph Biden. Gazoductul este construit în proporţie de 90%.
În prezent, Rusia exportă gaze naturale spre Europa Occidentală prin Ucraina, dar gazoductul Nord Stream 2 va face legătura directă cu Germania.
În vara anului 2020, 24 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au transmis o notă de protest Statelor Unite faţă de presiunile exercitate asupra proiectului Nord Stream 2, iar Washingtonul a replicat că nu acceptă dominaţia energetică a Rusiei. Comisia Europeană a explicat că „a fost o acţiune informală la care statele membre s-au putut ralia pe bază de voluntariat”. Ameninţările SUA cu sancţiuni „se înscriu într-o tendinţă mai largă, una îngrijorătoare”, a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Germania a respins ameninţările Administraţiei Donald Trump asupra proiectului gazoductului Nord Stream 2, subliniind că vrea intensificarea suveranităţii Uniunii Europene.
Fostul preşedinte american Donald Trump a criticat frecvent proiectul gazoductului Nord Stream 2, care va face legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică.
Statele Unite susţin că vor reducerea dependenţei Europei de resursele energetice ruse. Moscova acuză Wahingtonul că vrea să vândă gaze în Europa. Uniunea Europeană a denunţat presiunile SUA.
