Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Taberele de migranți, la un pas să devină focare

În vreme ce toată lumea a fost absorbită de frica din pricina ravagiilor făcute de COVID-19 în Europa, problema migranților a rămas în aer, însă aceștia sunt mai vulnerabili decât oricine în calea infectării generalizate.

Share

Filip-Mihael Bodoc 0 comentarii

25.03.2020 - 10:05

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European a cerut luni evacuarea de urgenţă de către Uniunea Europeană a celor mai vulnerabili migranţi în faţa noului coronavirus în taberele suprapopulate din Grecia, avertizând împotriva ”riscului de numeroase decese”, potrivit AFP.

Într-o scrisoare adresată comisarului european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, preşedintele comisiei parlamentare LIBE, Juan Fernando Lopez Aguilar, a alertat asupra situaţiei a circa 42.000 de solicitanţi de azil înghesuiţi în insulele greceşti, unde ”nu există nicio posibilitate de distanţare socială” şi unde ”echipamentul medical necesar nu este disponibil”.

O altă „urgență” de gestionat pentru UE

”Este o urgenţă şi UE trebuie să reacţioneze în consecinţă cu un plan de acţiune care ar trebui cel puţin să includă o evacuare preventivă a populaţiei cu risc înalt, în special a persoanelor de peste 60 de ani şi a celor care suferă de probleme respiratorii, diabet sau alte boli care cresc riscul de simptome severe”, scrie el, potrivit Agerpres, în numele Comisiei LIBE, care reuneşte toate partidele.

”Dacă UE eşuează să acţioneze imediat, situaţia în insulele elene va scăpa de sub control, existând riscul de numeroase decese”, a avertizat acesta.

Europarlamentarii mai cer pentru solicitanţii de azil un efort coordonat sporit din partea sistemelor de sănătate din statele membre, mai mult ajutor financiar pentru a creşte capacitatea de spitalizare şi de terapie intensivă.

În timp ce şapte ţări din UE s-au angajat la mijlocul lunii martie să primească aproximativ 1.600 de copii din insulele greceşti, aceşti eurodeputaţi invită să se acţioneze continuu pentru relocarea lor rapidă.

Până acum, taberele au fost ferite de COVID-19

Două cazuri de coronavirus au fost diagnosticate în insula Lesbos, dar până în prezent niciun alt caz de contaminare cu noul coronavirus nu a fost detectat în taberele pentru migranţi din insulele greceşti. Pentru a evita răspândirea epidemiei, Atena a impus restricţii stricte asupra libertăţii de circulaţie a migranţilor în insulele din Marea Egee. Vizitele în tabără sunt, de asemenea, reduse la minimum.

 

Greutățile azilanților

 

Migranţii din Europa par deosebit de vulnerabili în faţa pandemiei de coronavirus, din cauza suspendării programelor de primire, a procedurilor de azil şi plasării în carantină.

Pandemia pune în dificultate sistemul de azil în întreaga Europă, după ce Uniunea Europeană (UE) şi-a închis frontierele externe pe o perioadă de 30 de zile. Acest lucru a alertat Comisariatul ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), care a amintit că nu ar trebui ca solicitanţii de azil să fie privaţi de azil sau refugiu sau să fie trimişi înapoi.

Germania

În Germania, unde trăiesc 1,3 milioane de solicitanţi de azil şi migranţi, serviciile publice care le sunt dedicate sunt aproape oprite. Unele întâlniri, elemente centrale în procedura de azil, au fost suspendate, potrivit Ministerului de Interne. Depunerea cererii de azil este, de asemenea, restrânsă. Ea mai poate avea loc doar dacă solicitantul a prezentat un test negativ de covid-19 sau după o perioadă de 14 zile de carantină.

”Izolarea”, fabulație în rândul taberelor

Voluntari şi ONG-uri ăşi exprimă îngrijorarea faţă de aceste populaţii vulnerabile lăsate baltă. Cum să trăieşti la distanţă în camere mici, cu grupuri sanitare şi bucătării comune? ”Copiii continuă să fugă pe culoare”, declară Sophia, o voluntară din Berlin. ”Există dezinfectant pentru mâini la intrare, însă nimic special”, continuă ea, care deplânge o interdicţie din ultima vreme a vizitelor adăposturi.

În Franţa, din cauza măsurilor de izolare şi de frica contractării virusului, voluntarii sunt rari la Calais, unde sunt grupaţi 2.000 de migranţi. Astfel, distribuirea meselor a fost oprită.

”Dacă virusul se propagă într-o tabără, va fi un dezastru”, avertizează Antoine Nehr de la ONG-ul Utopia 56. În Grecia, unde zeci de mii de persoane, înghesuite în tabere, sunt private de orice igienă elementară, planează ameninţarea unei ”catastrofe” sanitare, potrivit deputatului european din grupul Verzilor Erik Marquardt. ”Dacă oamenii nu sunt evacuaţi de pe insule, asta va conduce la o catastrofă pe termen mediu”, avertizează el, contactat pe Insula Lesbos.

ONG-ul german Pro Asyl îndeamnă, de asemenea, ”la solidaritate europeană” în primirea migranţilor blocaţi pe insulele greceşti, între care se află ”peste 10.000 de minori”.

Citește totul despre:

Comentarii