Forțele guvernamentale siriene au mai fost acuzate, în repetate rânduri, de statele occidentale (precum SUA, Marea Britanie, Franța) implicate într-un fel sau altul în conflictual civil al țării guvernate de la Damasc, de uciderea și rănirea gravă a propriilor cetățeni cu arme chimice. La acestea, guvernele sirian și rus au replicat acuzând că rebelii au fost vinovați de respectivele abuzuri și că au dat vina pe forțele oficiale pentru a atrage represaliile lumii internaționale împotriva lui Assad. Însă de data aceasta este vorba de un raport ce provine de la o structură care își coordonează activitățile cu însăși Organizația Națiunilor Unite (ONU) și a cărei expertiză în domeniul utilizării armelor chimice este netăgăduită.
Gaz sarin și clor folosite la Al-Lataminah
Noua Echipă de Investigații și Identificare (IIT) a OPCW ”a ajuns la concluzia că există probe rezonabile pentru a crede că autorii folosirii de gaz sarin ca armă la Al-Lataminah (oraș din nord-vestul Siriei, în provincia Hama n.r.) pe 24 şi 30 martie 2017 şi a clorului ca armă pe 25 martie 2017 erau indivizi aparţinând forţelor aeriene siriene”, a informat liderul Edhipei, Santiago Onate-Laborde, citat într-un comunicat, care a menționat că”atacuri de o asemenea natură strategică ar fi putut avea loc doar pe baza ordinelor primite de la autorităţi superioare din comanda militară a Republicii Arabe Siriene”.
Echipa IIT, formată după ce Rusia a blocat echipa de investigare a ONU
Noua Echipă IIT a fost creată în 2019 de către statele membre ale OPCW datorită faptului că Rusia, ale cărei forțe militare sprijină regimul lui Assad, a blocat prin dreptul de veto o rezoluție a Consiliului de Securitate ONU care extindea mandatul unei misiuni trimise de Națiunile Unite pentru a face investigații privind acuzațiile de folosire de arme chimice în Siria. Astfel, raportul despre care vorbim este primul ce aparține nou-asamblatei IIT. Membrii acestei echipe s-au axat, până acum, pe incidentele de la Al-Lataminah de la sfârșitul lui martie 2017. Investigatorii au intervievat martori, au analizat probe rămase colectate din locul cu pricina, au revizuit simptomele victimelor și ale cadrelor medicale implicate, au examinat imagistica medicală efectuată pe victim și au consultat experți, potrivit OPCW.
Echipa de investigaţii a OIAC (OPCW) nu este un organism juridic şi depinde de membrii organizaţiei, secretarul general al ONU şi comunitatea internaţională ”să întreprindă noi acţiuni pe care le consideră necesare”, a spus şeful OIAC, Fernando Arias.
Atacurile din martie 2017
În zilele de 24, 25 și 30 martie 2017, piloţi ai forţelor aeriene siriene îmbarcați pe avioane Suhoi Su-22 şi elicoptere au lansat bombe conţinând clor şi gaz sarin deasupra localităţii din regiunea Hama, afectând nu mai puțin de 106 persoane. Brigada 50 din Divizia a 22-a aeropurtată a Forţelor armate siriene a lansat bombe M4000 cu gaz sarin deasupra oraşului şi un cilindru cu clor deasupra unui spital, se menţionează într-un sumar al raportului. Raidurile aeriene au fost efectuate de la bazele aeriene din Sharat şi Hama.
Deşi au existat indivizi care au fost identificaţi de investigatorii OPCW, numele lor au fost cenzurate în raport, care urma să fie transmis miercuri celor 193 de state membre.
Atacurile din martie 2017, un raport așteptat cu sufletul la gură
…Mai puțin de Moscova (și de aliații ei anti-occidentali), care a amenințat, la sfârșitul anului 2019 să blocheze adoptarea bugetului din 2020 al OPCW, în cazul în care acesta va fi inclus o finanţare a echipei de anchetatori IIT, despre care am vorbit.
Blocarea bugetului OPCW, s-au temut pe atunci liderii occidentali, putea crea probleme grave organizaţiei, în pofida faptului că Statele Unite, Franţa şi Regatul Unit apreciau că există suficientă susţinere pentru ca acesta să fie adoptat cu largă majoritate. În 2018, de asemenea, Rusia, Iranul şi China își mai uniserăt eforturile într-o încercare de a bloca bugetul, care a fost adoptat cu o majoritate de 99 de voturi la 27.
În pofida obiecţiilor puternice ale Siriei şi aliaţilor săi, o majoritate a celor 193 de state membre a adoptat în iunie 2018 consolidarea puterilor OPCW, autorizată, din acel moment, să desemenze autorul unui atac chimic şi nu doar să documenteze utilizarea acestui tip armament.
Rusia a comparat atunci organizaţia – care a fost laureată cu Premiul Nobel pentru pace în 2013 – cu un ”Titanic pe cale să se scufunde”, acuzând-o că devine prea politizată. ”Toată lumea aşteaptă rezultatele Echipei de Investigații și Identificare”, a declarat pentru AFP, sub acoperirea anonimatului, o diplomată.
Ultimul atac cu gaze al Siriei denunțat de SUA
Statele Unite au susținut, la sfârșitul lunii septembrie 2019, că au confirmarea unui atac chimic comis de regimul sirian al lui Bashar al-Assad la 19 mai 2019, la Idleb, ultimul bastion jihadist în nord-vestul Siriei.
”Statele Unite au conchis că regimul lui (Bashar) al-Assad a folosit clor ca armă chimică” în campania sa de recucerire a Idlebului, a acuzat joi secretarul de Stat american Mike Pompeo, în faţa unor jurnalişti, în marja Adunării Generale a ONU, la New York. Acest atac ”nu va rămâne fără răspuns”, a ameninţat el, fără să facă alte precizări. Într-o întâlnire cu presa, Jim Jeffrey, reprezentantul special al Statelor Unite pentru Siria, a amintit că atacul s-a soldat cu patru răniţi. Statele Unite intenţionează să transmită un mesaj puternic, de teama unor noi raiduri de acest fel.
”Noi ne temem că regimul, ale cărui forţe de infanterie sunt foarte slabe, ar putea încerca din nou să folosească arme chimice pentru a-şi compensa incapacitatea de a câştiga teren”, a spus Jeffrey.
Creată în 1997, OPCW a fost iniţial un organism tehnic pentru a impune un tratat de neproliferare globală, dar ulterior a intrat în prim-planul conflictului diplomatic dintre Siria şi Rusia de o parte şi SUA, Franţa şi Marea Britanie de cealaltă parte.
