Acestea sunt relevate Raportul privind starea sănătăţii în UE prezentat joi de Vytenis Andriukaitis, comisar pentru sănătate şi siguranţă alimentară.
”Reticenţa faţă de vaccinuri reprezintă o ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice peste tot în Europa, ameninţare ce poate fi combătută îmbunătăţind cunoştinţele despre sănătate, contracarând dezinformarea şi implicându-i activ pe lucrătorii din domeniul sănătăţii”, este una dintre concluziile documentului.
De asemenea, autorii raportului afirmă că transformarea digitală a promovării sănătăţii şi a prevenirii bolilor poate genera câştigători, dar şi perdanţi.
”Este posibil ca oamenii care ar beneficia cel mai mult de asistenţa medicală prin tehnologie mobilă şi de alte asemenea instrumente digitale să fie chiar cei care să aibă cele mai mari probleme în a avea acces uşor la aceste instrumente” se arată în document.
”Diferenţele în ceea ce priveşte accesul la asistenţa medicală rămân o realitate foarte pregnantă în UE. Trebuie să se ţină seama atât de nevoile clinice, cât şi de caracteristicile socioeconomice ale pacienţilor atunci când se cuantifică accesul la asistenţa medicală şi numeroasele bariere în calea acestuia”, subliniază raportul.
Inovările în ceea ce priveşte mixul de competenţe în rândul lucrătorilor din domeniul sănătăţii indică un mare potenţial de sporire a rezilienţei sistemelor de sănătate. Peste tot în UE există exemple încurajatoare de transfer al sarcinilor între lucrătorii din domeniul sănătăţii, în special în ceea ce priveşte consolidarea rolului asistenţilor medicali şi al farmaciştilor, indică raportul.
”Ciclul de viaţă al medicamentelor arată că există o marjă foarte mare de sporire a cooperării statelor membre în scopul de a se garanta terapii sigure, eficace şi accesibile ca preţ, care să includă toate aspectele, de la cheltuieli raţionale la prescrierea responsabilă”,este o altă concluzie a documentului.
La rândul său, Vytenis Andriukaitis, comisar pentru sănătate şi siguranţă alimentară, a declarat: „Diferite sondaje şi dezbateri din întreaga Europă ne dovedesc că sănătatea se numără printre priorităţile principale ale cetăţenilor europeni. Mă bucur mai ales că promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor primesc în sfârşit atenţia binemeritată. Sunt aşadar foarte mândru că am iniţiat ciclul Starea sănătăţii în UE şi că am contribuit, împreună cu OCDE şi cu Observatorul european pentru sisteme şi politici de sănătate, la realizarea a două cicluri pentru cele 28 de state membre ale UE, la care se adaugă Norvegia şi Islanda. Constat că această bază solidă de cunoştinţe specifice fiecărei ţări, dar şi întregii UE contribuie la procesul de elaborare a politicilor de la nivel naţional şi la cooperarea la nivelul UE. Sper ca succesorul meu să continue acest exerciţiu şi ca un număr mai mare de state membre să participe, pe bază voluntară, la discuţiile ulterioare pe marginea constatărilor acestuia şi să partajeze bune practici.”
