Prim-ministrul finlandez Sanna Marin a declarat că țara sa va decide dacă va solicita aderarea la NATO „în câteva săptămâni”, scrie BBC.
Aceasta a declarat că nu vede niciun motiv pentru a amâna decizia.
Comentariile sale au coincis cu un raport prezentat în parlamentul finlandez, potrivit căruia aderarea la blocul comunitar ar putea duce la „creșterea tensiunilor la granița dintre Finlanda și Rusia”.
În ultimele săptămâni, Moscova a avertizat Finlanda și Suedia împotriva aderării la NATO.
Finlanda și Suedia sunt nealiniate din punct de vedere militar, dar invazia Rusiei în Ucraina a făcut ca cetățenii să își schimbe părerea și să fie de acord cu aderarea la NATO. Liderul suedez Magdalena Andersson a declarat reporterilor că are loc aceeași „analiză foarte serioasă” ca și în Finlanda și nu vede niciun motiv pentru a o întârzia.
Ziarul suedez Svenska Dagbladet a relatat că Andersson urmărește să depună cererea de aderare la timp pentru un summit NATO la sfârșitul lunii iunie.
Finlanda are o graniță comună de 1.340 km cu Rusia, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că Moscova va trebui să „reechilibreze situația” folosind propriile măsuri dacă oferta NATO va continua.
„Cred că totul se va întâmpla destul de repede”, a declarat dna Marin. Ea a subliniat că apartenența la NATO a oferit Finlandei garanția de securitate a articolului cinci, conform căruia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor.
În timp ce cei doi lideri se întâlneau la Stockholm, la Helsinki se discuta revizuirea securității Finlandei. Ministrul de externe Pekka Haavisto a declarat că războiul Rusiei a schimbat mediul de securitate din Europa și a impus revizuirea politicii de apărare finlandeze.
Ce se arată în raport
Raportul avertizează că „forța militară ar putea fi folosită exclusiv împotriva Finlandei” și că situația de securitate în Europa și în Finlanda este mai gravă și mai greu de prevăzut ca oricând de la Războiul Rece încoace.
De asemenea, raportul notează că, dacă Finlanda ar adera la bloc, ar fi obligată să cheltuiască cu până la 1,5% mai mult din bugetul său pentru apărare, dar adaugă că apartenența la alianță ar oferi țării o capacitate mai mare de a se apăra. Finlanda a anunțat deja o creștere cu 40% a bugetului său pentru apărare până în 2026.
Orice potențială cerere ar saluta, de asemenea, o ofertă a vecinei Suedia de a solicita aderarea la bloc, se arată în raport.
Guvernul finlandez a subliniat că raportul „nu include nicio concluzie și nici nu prezintă noi orientări în materie de politică de securitate” și a precizat că nu se va lua nicio decizie înainte ca parlamentul să dezbată concluziile sale.
Dna Marin a declarat reporterilor că „toate grupurile parlamentare, guvernul și președintele vor avea posibilitatea de a lua decizii în următoarele săptămâni”.
Ministrul apărării, Antti Kaikkonen, a declarat că situația militară a rămas calmă, dar a avertizat că armata trebuie să fie pregătită pentru posibile schimbări. Premierul a avertizat anterior că Finlanda trebuie să fie pregătită pentru un atac rusesc în timpul oricărui potențial proces de evaluare al NATO.
Au existat rapoarte conform cărora Moscova a început să deplaseze echipamente militare spre granița ruso-finlandeză, deși oficialii americani au declarat că nu au văzut nimic care să confirme acest lucru.
Finlanda a menținut o politică de neutralitate militară menită să evite o confruntare cu Rusia de la formarea NATO în 1949. În 1939, Finlanda a luptat împotriva unei invazii din partea Uniunii Sovietice în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Războiul de Iarnă, dar a sfârșit prin a ceda provincia estică Karelia.
Partidul social-democrat al doamnei Marin, aflat la guvernare, a susținut în mod tradițional politica de nealiniere și a reiterat-o recent, în martie. Dar sondajele de opinie recente arată că sprijinul public pentru aderarea la NATO a crescut de la 28% în februarie la 62% luna trecută.
Finlanda păstrează o armată permanentă numeroasă de aproximativ 21.500 de soldați și are capacitatea de a chema peste 200.000 de rezerviști în caz de război.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
