În contextul în care Franţa este cuprinsă de greve de mai bine de două săptămâni în semn de protest faţă de intenţia guvernului de a reforma sistemul de pensii.Macron, care a împlinit 42 de ani pe 21 decembrie, şi al cărui prim mandat de preşedinte se termină în 2022, a decis, de asemenea, să nu facă parte, pe viitor, din Consiliul Constituţional francez. Foştii preşedinţi ai Franţei sunt membri de drept pe viaţă ai acestui Consiliu şi primesc o indemnizaţie lunară de 13.500 de euro, scrie Agerpres.
Deciziile preşedintelui Macron survin pe fondul grevelor şi protestelor împotriva reformei pensiilor, proiect susţinut de şeful statului, care a făcut sâmbătă apel la grevişti să dea dovadă de spirit de responsabilitate şi să ia o pauză în perioada sărbătorilor de iarnă, după 17 zile de mobilizare.
Conform Palatului Elysée, „nu există o dorinţă de vizibilitate” ci doar „o dorinţă de consecvenţă” din partea lui Emmanuel Macron, primul preşedinte care va renunţa la pensia pe viaţa la care are dreptul după încheierea mandatului.
Pensia unui fost preşedinte este de 6.220 de euro brut lunar. Conform unei legi din 1955, această suma nu este supusă vreunei limite de vârstă, de venituri sau de număr de mandate.
„El a decis că nu i se va aplica această lege pe termen scurt în 2022 sau în 2027, în cazul unui al doilea mandat”, a precizat administraţia prezidenţială pentru AFP, confirmând informaţiile apărute în ziarul Le Parisien.
În schimb, „un nou sistem va fi creat în cadrul viitoarei scheme universale de puncte” care, în contextul reformei în curs, trebuie să înlocuiască cele 42 de scheme de pensii care se aplică în prezent în Franţa.
Potrivit Palatului Elysée, consecvenţă înseamnă că, pe viitor, legea din 1955 nu se va mai aplica niciunui viitor preşedinte.
