Greva îi pune în opoziţie pe Macron, fost bancher de investiţii în vârstă de 41 de ani, cu puternicele sindicate care susţin că preşedintele vrea să desfiinţeze protecţiile de care se beneficiază muncitorii.
Rezultatul conflictului depinde de cine va ceda primul – sindicatele care riscă să piardă sprijinul public dacă perturbarea activităţilor va dura prea mult, sau guvernul care se teme că alegătorii ar putea lua partea sindicatelor, dând vina pe oficialităţi pentru blocaj.
”Oamenii ar putea să se descurge astăzi şi mâine, dar săptămâna viitoare ar putea începe să fie deranjaţi”, a declarat un proprietar de cafenea în vârstă de 56 de ani.
Angajaţii feroviari au votat ca greva să fie prelungită până vineri, în timp ce sindicatele operatorului transporturilor rutiere şi metroului, RATP, au spus că protestul va continua până luni.
Sindicatele şi-au atins joi obiectivul iniţial, la grevă partticipând angajaţii din sectorul transporturilor, şcolilor şi spitalelor din Franţa. În Paris, navetiştii au mers pe biciclete, au apelat la aplicaţiile pentru ride-sharing sau au stat acasă. Turnul Eiffel a fost închis pentru vizitatori.
Joi după-amiază, zeci de mii de membri de sindicat au manifestat prin centrul Parisului, într-o demonstraţie de forţă.
Problemele au apărut atunci când oameni mascaţi şi îmbrăcaţi în negru au devastat o staţie de autobuz de lângă Place de la Republique şi mobilierul stradal, au spart ferestre şi au aruncat cu artificii în poliţie.
Poliţia a răspuns cu gaze lacrimogene. În apropiere, poliţia s-a folosit de bastoane pentru a se apăra de protestatarii în negru care i-au atacat. Potrivit procuraturii, 57 de persoane au fost reţinute.
Macron doreşte să simplifice sistemul de pensii al Franţei, care cuprinde peste 40 de planuri de pensionare, dintre care multe includ vârste de pensionare şi beneficii diferite. Muncitorii feroviari, marinarii şi balerinii de la Opera din Paris se pot pensiona cu 10 ani mai devreme decât un angajat obişnuit.
Preşedintele afirmă că sistemul este incorect şi prea costisitor şi doreşte un sistem unitar, bazat pe puncte, în care pentru fiecare euro contribuit orice pensionar să aibă drepturi egale.
Macron a supravieţuit deja unui protest major în timpul mandatului său, din partea ”vestelor galbene” care, la începutul acestui an, s-au ciocnit cu poliţia şi au blocat drumurile din Franţa timp de mai multe săptămâni.
După ieşirea din acea criză, Macron s-a făcut remarcat pe scena internaţională, intrând în conflict cu preşedintele american Donald Trump, din cauza modului în care abordează alianţa NATO şi lupta cu terorismul.
Dar reforma pensiilor, faţă de care sondajele arată că populaţia este împărţită pro şi contra în proporţii egale, implică riscuri pentru popularitatea lui Macron deoarece elimină protecţii sociale care, în opinia multora, stau la baza identităţii naţionale.
Tentativele anterioare de a reforma sistemul de pensii s-au încheiat prost pentru autorităţi, un exemplu fiind guvernul conservator al fostului preşedinte Jacques Chirac, care a cedat în 1995 solicitărilor sindicatelor, după săptămâni de proteste paralizante.
