La reuniunea în care Shanahan a prezentat planurile militare, au participat consilierul prezidențial pentru securitate națională, John Bolton, generalul Dunford, Gina Haspel, directoarea CIA și Dan Coats, directorul serviciilor secrete naționale. Garrett Marquis, purtător de cuvânt al Consiliului de securitate națională, a ținut să precizeze că „președintele a fost clar, SUA nu caută un conflict militar cu Iran și este deschis negocierilor cu liderii iranieni“.
Administrația Trump este divizată asupra modului de a reacționa față de Iran într-un moment în care continuă creșterea tensiunii privind politica nucleară iraniană și intențiile Teheranului în Orientul Mijlociu. Potrivit New York Times, întrebat dacă dorește o schimbare de regim în Iran, președintele american a declarat: „vom vedea ce se petrece cu Iranul. Dacă vor face ceva, va fi o greșeală foarte gravă“. Analiștii consideră puțin probabil ca Donald Trump, care a căutat să separe SUA de Afghanistan și de Siria, să revină trimițând forțe americane în Orientul Mijlociu. O parte a înalților responsabili de la Casa Albă au declarat că planurile militare, chiar aflate într-un stadiu preliminar, arată în ce punct amenințarea iraniană a devenit periculoasă. Responsabili americani au declarat pentru New York Times că desfășurarea de forțe aeriene, terestre și navale atât de ample ar oferi Teheranului motive să atace, riscând să antreneze SUA într-un conflict de lungă durată. Ceea ce ar anula anii de reducere a efectivelor armatei americane în Orientul Mijlociu, începută cu retragerea trupelor din Irak, decisă de președintele Barack Obama în 2011. Doi dintre responsabilii pentru securitatea națională au estimat că retragerea anunțată de Donald Trump a forțelor americane din Siria, în decembrie, ca și diminuarea prezenței navale în regiune, par să fi încurajat unii lideri de la Teheran și au convins Corpul Gardienilor Revoluției islamice că SUA nu doresc o confruntare cu Iranul.
În urmă cu o săptămână, mai multe petroliere, din care două saudite, au fost atacate sau sabotate în largul apelor Emiratelor Arabe Unite, alimentând temerile potrivit cărora culoarele de navigație din Golful Persic pot deveni ținte. Responsabili din Emirate au anchetat sabotajele și au cerut ajutorul SUA, suspectând implicarea Iranului. Potrivit evaluărilor preliminare ale armatei americane, explozibilul utilizat contra petrolierelor saudite este iranian.
Mesajul lui Soleimani
Guvernul de la Teheran nu a amenințat cu violențe recent, dar, săptămâna trecută, președintele Hassan Rouhani a declarat că Iranul va abandona unele angajamente din acordul nuclear încheiat în 2015 cu puterile mondiale. Donald Trump a retras SUA din acest acord în urmă cu un an, dar țările europene au cerut Iranului să respecte tratatul.
Examinarea planurilor Pentagonului a avut loc la câteva zile după ce Administrația Trump a făcut referire la noi informații secrete care arată că Iranul mobilizează grupuri intermediare în Irak și în Siria pentru atacarea forțelor americane. Ca precauție, Pentagonul a deplasat în regiunea Golfului un port-avion, bombardiere B-52, o baterie Patriot de interceptoare de rachete. În cadrul unei reuniuni la Bagdad, unde Qassem Suleimani, șeful puternicei forțe Qods din Iran a convocat milițiile aflate sub influența Teheranului, le-a transmis să se pregătească de război prin procură. Tentativa de mobilizare a aliaților regionali ai Iranului au crescut temerile Washingtonului că interesele SUA în Orientul Mijlociu se află sub o amenințare persistentă, iar Marea Britanie a ridicat nivelul de alertă pentru trupele britanice în Irak.
Reducerea forțelor SUA în Orientul Mijlociu din cursul ultimilor ani a fost decisă de un nou interes pentru China, Rusia și o concurență zisă a marilor puteri. Cea mai recentă strategie de apărare națională, publicată înainte ca Bolton să se alăture echipei guvernamentale, concludea că, deși Orientul Mijlociu rămâne important și Iranul constituie o amenințare pentru aliații americani, Statele Unite vor trebui să facă mai mult pentru ca China în ascensiune să nu afecteze ordinea mondială.
