O schimbare de paradigmă – este ceea ce propune noua şefă a Executivului european, la zece zile după ce a preluat funcţia, în plină COP25 şi cu o zi înaintea unui important summit european.
”Aceasta este noua noastră strategie de creştere” economică, a declarat germana, pe de o parte în vederea ”reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră”, iar pe de alta a ”creării de locuri de muncă şi a alimentării inovaţiei”.
Convinsă că ”vechiul model al creşterii (economice) bazat pe energii fosile şi poluare este depăşit”, Ursula von der Leyen a prezentat ”50 de acţiuni pentru 2050”, o listă de propuneri legislative, planuri de acţiune, srategii, orientări – care acoperă sectoare variate – cu obiectivul de a transforma Europa în ”primul continent” neutru în carbon până la mijlocul secolului.
”Unii spun că costul acestei transformări este prea mare. Să nu uităm niciodată care ar fi costul inacţiunii”, a avertizat ea.
Ea a comparat acest moment al istoriei UE cu cel al lansării cuceririi Lunii de către Statele Unite sau cu cel de acum 70 de ani al proiectului european pe baza investiţiilor în cărbune şi oţel.
Această ocazie merita o sesiune plenară a Parlamentului Euroean (PE), în care Ursula con der Leyen a venit să prezinte în persoană ”pactul”, împreună cu vicepreşedintele său însărcinat cu Mediul Frans Timmermans.
Pilonul va fi o mare ”lege a mediului” care urmează să înscrie data de 2050 în vederea neutralităţii carbonului. Ea urmează să fie prezentată până în martie.
Acest termen nu a primit încă unda verde a liderilor UE. Noul preşedinte al Consiliului European, belgianul Charles Michel speră să-i facă să se supună pe ultimii reclacitranţi în cursul summitului, joi. Trei ţări – în continuare dependente de energia fosilă şi mai ales de cărbune – se opin, şi anume Polonia, Ungaria şi Cehia.
TRANZIŢIE DREAPTĂ
Pentru a le convinge şi a asigura că ”nimeni nu este lăsat deoparte”, CE preconizează un ”mecanism de tranziţie drept”, o dispoziţie foarte aşteptată de către ţările aflate în cea mai mare întârziere, care urmează să fie detaliată în ianuarie.
Acest mecanism ar urma să permită mobilizarea unor ”investiţii în valoare de 100 de miliarde de euro” în cursul următorilor şapte ani în regiunile şi secoarele ”cele mai vulnerabile”.
”Acest lucru ar urma să ajute ca (joi), în Consiliul European, să abă loc progrse privind neutralitatea carbonului”, a notat preşedintele Comisiei de Mediu din PE, Pascal Canfin (Renew Europe, centru şi liberali).
”Este important ca în paralel cu anunţul CE privind Pactul verde să existe un semnal” al liderilor europeni, a subliniat la rândul său Charles Michel.
CE susţine, de asemenea, obiective ale unei reduceri a gazelor cu efect de seră ambiţioase, la orizontul lui 2030 – cu 50%, eventual 55% (faţă de 40% în prezent). Ea speră să poată supune aceste cifre aprobării statelor membre UE în vară.
”Va fi gata la timp pentru COP26 de la Glasgow”, la sfârşitul lui 2020, a promis Ursula von der Leyen.
Ambiţia cu privire la mediu a Ursulei von der Leyen va depinde farte mult de banii pe care UE este pregătită să-i consacre. Or negocierile abia încep să intre în toi cu privire la bugetul aferent perioadei 2021-2027.
Pentru a atinge obiectivele Pactului verde, sunt necesare investiţii suplimentare în valoare de 260 de miliarde de euro, estimează CE.
”Aceste investiţii necesită mobilizarea sectoarelor public şi privat”, subliniazăExecutivul european într-un comunicat. Un Plan de investiţii pentru o Europă durabilă urmează să fie prezentat la începutul lui 2020.
Pe lunga listă de proiecte a CE se află de asemenea o reformă a pieţei europene a carbomului, pe care vrea să o extindă la sectorul maritim – foarte poluator.
Prin ”mecanismul de ajustare la frontiere” prevăzut în 2021, care vizează produsele importate în UE, CE intenţionează totodată să se asigure că produsele manufacturate în Europa nu sunt penalizate faţă de industrii străine mai puţin atente cu emisiile lor de carbon.
Comisia urmează să-şi dezvolte, de asemnea, strategia ”de la fermă pe masă” în vederea unei agriculturi durabile şi de calitate, dar şi planurile cu privire la biodiversitate, în primăvara lui 2020. În 2021, ea va acorda atenţie reducerii pesticidelor.
