Eforturile diplomatice intense dintre Statele Unite ale Americii și Rusia, desfășurate în această săptămână și care au vizat dezamorsarea riscului unui conflict în Ucraina, nu au reușit să ducă la un consens.
Diplomații din SUA și Rusia s-au întâlnit la Geneva pe 9-10 ianuarie, la Consiliul NATO-Rusia din 12 ianuarie și au avut încă o întâlnire în cadrul OSCE. Totuși, negocierile dintre SUA și Rusia pe tema securității din Europa nu au liniștit apele, ba au reușit să sporească teama în regiune.
Negocierile dintre Rusia și SUA nu au ajuns la un consens
Moscova a încercat să convingă SUA să oprească extinderea NATO, mai ales către Ucraina și să înceteze activităţile militare în statele flancului estic al Alianţei. Occidentul nu a acceptat însă solicitarea Rusiei de a semna un tratat care să interzică orice fel de extindere viitoare a NATO. Statele Unite au transmis joi că nu vor accepta „șantajul” Moscovei și nici cererea acesteia de menţinere a „sferelor de influenţă”.
În același timp, Rusia a avertizat că în lipsa unui „răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană va acţiona pentru a-și proteja securitatea naţională și a asigura echilibrul strategic, potrivit informațiilor publicate de Reuters și EFE. Ambasadorul SUA pe lângă OSCE, Michael Carpenter, a cerut toleranţă zero faţă de „sferele de influenţă” sau limitarea libertăţii statelor de a-și alege alianţele.Secretarul general al OSCE, Helga Schmid, a atenţionat în acest context că „situaţia în regiune este periculoasă”.
„Este imperativ să găsim, pe cale diplomatică, un mijloc de a opri escalada și de a începe să reconstruim încrederea, transparenţa și cooperarea”, a avertizat Helga Schmid. În același timp, ministrul de externe po-lonez, Zbigniew Rau, a cărui ţară deţine președinţia rotativă a OSCE, crede că „riscul unui război în zona OSCE nu a fost niciodată la fel de mare în ultimii 30 de ani”.
Rusia va acționa pentru a-și apăra securitatea
La rândul său, ambasadorul rus la OSCE, Alexander Lukașevici, a declarat în timpul reuniunii că Rusia va acţiona pentru a-și apăra securitatea naţională, în lipsa unui răspuns pozitiv al Occidentului la cererile ei privind arhitectura de securitate europeană.
„Dacă nu primim un răspuns constructiv la propunerile noastre într-un timp rezonabil și comportamentul agresiv faţă de Rusia continuă, va trebui să luăm măsurile necesare pentru a asigura echilibrul strategic și a elimina ameninţările inacceptabile la adresa se-curităţii noastre”, a transmis pe Twitter misiunea Rusiei la OSCE.
În plus, Serghei Riabkov, viceministrul rus de externe, a declarat că responsabilii militari ruși îi vor prezinta președintelui Vladimir Putin opţiunile în cazul unei înrăutăţiri a situaţiei legate de Ucraina. Totuși, acesta a adăugat că trebuie să i se dea o șansă diplomației. Riabkov a mai spus însă că o nouă rundă de consultări în zilele următoare ar fi inutilă, ținând cont că Statele Unite au respins cererile Rusiei. Totodată, Serghei Riabkov a precizat la un pot de televiziune că Moscova nu exclude ideea trimiterii de trupe rusești în Cuba și Venezuela, în cazul escaladării tensiunilor dintre Rusia și SUA.
„Totul depinde de acțiunile SUA”, a spus Riabkov, în cadrul unui interviu acordat postului rusesc RTV1 TV. Mai mult, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că adoptarea de către SUA a unor sancţiuni împotriva lui Vladimir Putin în cazul unei agresiuni a Rusiei în Ucrai-na „depășește o limită” și ar echivala cu ruperea relaţiilor dintre Moscova și Washington. „Sancţiunile împotriva unui șef de stat reprezintă o măsură care depășește o limită, aceasta ar echivala cu o rupere a relaţiilor”, a declarat Dmitri Peskov.
Reacția Kremlinului în privința sancțiunilor
Kremlinul consideră drept „extrem de negativ” pachetul de sancţiuni propus miercuri de o serie de democraţi din Senatul SUA. Noile sancţiuni îl vizează inclusiv pe președintele Vladimir Putin și prevede acordarea unui ajutor financiar Kievului în cazul unei invazii ruse în Ucraina. Kremlinul califică această propunere o încercare de a pune presiune asupra Moscovei.
Pe lângă sancțiunile împotriva lui Vladimir Putin, legea, intitulată „Apărarea suveranităţii Ucrainei”, prevede sancțiuni și împotriva premierului Mihail Mișustin, unor înalţi responsabili militari și mai multor entităţi din sectorul bancar rus. Anunţul noilor sancţiuni, catalogate de Moscova drept „extrem de negativ”, a venit chiar înaintea reuniunii de la Viena a Consiliului permanent al Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a treia și ultimă etapă a eforturilor diplomatice intense vizând dezamorsarea riscului unui conflict în Ucraina. Rusia are aproape 100.000 de soldați la granița cu Ucraina.
Totuși, Moscova susţine că desfășurarea celor zeci de mii de soldaţi ruși la frontiera cu Ucraina nu este decât o reacţie la prezenţa tot mai mare și mai ostilă a NATO în zona sa de influenţă. În plus, Rusia dă asigurări că nu are intenţia de a ataca Ucraina.
