Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Consecințe. Livrarea sistemelor rusești de apărare aeriană S-400 către Turcia pune probleme bazei NATO de la Incirlik

NATO și jocurile geopolitice ruse

Turcia, unul dintre membrii strategici ai NATO, care găzduiește baze militare ale Alianței și arme nucleare americane, refuză să-și îndeplinească obligațiile strategice inerente și se apropie de inamicul rus.

Share

Gabriela Anghel 0 comentarii

Actualizat: 01.08.2019 - 10:39

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că sistemele de apărare aeriană S-400 comandate Rusiei vor fi operaționale în aprilie 2020. Decizia americană de a exclude Turcia din programul avionului de luptă invizibil F-35, după ce aceasta a comandat 100 de exemplare rusești, nu va schimba hotărârea Ankarei. „Nu ne mai dați F-35? Foarte bine, dar în acest caz vom lua măsuri privind acest subiect și ne vom îndrepta spre alții”, a avertizat Erdogan vinerea trecută, subliniind că „nicio amenințare sau sancțiune” nu va împiedica Turcia să-și „asigure securitatea”.  Această reacție a relansat speculațiile asupra unei eventuale achiziții de către Turcia a avioanelor de luptă rusești tip Su-57 Frazor sau Su-35. Totul lasă de înțeles că strategia Rusiei de a afecta NATO din interior are efect. Afacerea S-400 pune Administrația SUA în încurcătură. Membră a NATO din 1952, Turcia ocupă o poziție strategică, în măsura în care permite controlarea accesului la Marea Neagră și/sau interzice, eventual, accesul la Marea Mediterană a Marinei rusești.

Printre altele, Alianța Nord-Atlantică dispune de facilități pe teritoriul turcesc, cum este cazul bazei aeriene de la Incirlik, care, în afara faptului că adăpostește arme nucleare tactice B-61, a jucat un rol important în operațiunile coaliției anti-jihadiste contra Statului Islamic. Sau radarul de alertă avansată de la Kurecik. „Pierderea Turciei ar fi o eroare geopolitică monumentală”, declara în august 2018 amiralul James Stavridis, fost comandant suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR). Când Casa Albă a anunțat excluderea Ankarei din programul F-35, el a precizat: „Ca aliați NATO, relațiile noastre sunt la mai multe niveluri și nu sunt doar axate pe F-35. Relația noastră militară este solidă și vom continua să cooperăm strâns cu Turcia, ținând totuși cont de constrângerile legate de prezența sistemului S-400”. 

 

Alternativă elenă?

După excluderea Turciei din programul F-35, întrebarea este dacă Washingtonul va impune sancțiuni față de Ankara așa cum prevede legea CAATSA (Countering America᾽s Adversaries Through Sanctions Act), care invită la măsuri de retorsiune față de entități ce au semnat contracte cu industria rusească de armament. Desigur, textul prevede derogări, dar ele nu pot fi aplicate Turciei, cel puțin a priori, potrivit experților militari. În plus, în Congres sunt numeroși senatori care vor să vadă Casa Albă dând dovadă de fermitate față de autoritățile turce. Evocând o „situație dificilă”, președintele Donald Trump a declarat că, pentru moment, nu are în vedere sancțiuni împotriva Turciei  și referindu-se la excluderea din programul F-35 a precizat: „Consider că acest program nu poate co-exista cu o platformă rusească de colectare de date ce va fi utilizată pentru împiedicarea performanțelor de vârf ale avionului F-35”.

Zilele trecute, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, declara că „dacă Statele Unite manifestă o atitudine ostilă față de noi, vom face un pas înainte”. Un avertisment că Turcia ar putea expulza forțele americane din baza Incirlik sau limita activitățile stației-radar din Kurecik. De ceva vreme Pentagonul caută o alternativă la baza Incirlik, cea din Andravida (vestul Greciei) fiind considerată adecvată, după cum arată analiza recentă a Bipartisan Policy Center.

Comentarii

loading...