Aceste ameninţări mincinoase au afectat mai multe oraşe din Rusia, însă la Moscova, unde trăiesc şi se deplasează zilnic până la 16 milioane de oameni, acestea au fost cele mai numeroase, atingând uneori mii de alerte zilnic.
În capitală, ele au condus la evacuarea a peste 1,6 milioane de persoane începând cu 28 noiembrie, potrivit agenţiei provate de presă Interfax, singura care prezintă o estimare oficioasă.
Populația Moscovei în fața „atacurilor”
”Nu mai numărăm de fiecare dată când are loc”, suspină Iulia Olşanskaia, o funcţionară moscovită care spune că în decembrie şcoala fiicei sale, Maria, a fost evacuată ”uneori de mai multe ori pe zi”. ”Cursuri au fost anulate sau amânate, însă în acele zile au fost şi evacuări”, declară pentru AFP adolescenta în vârstă de 13 ani, conform News.ro.
La fel de sătulă este Iulia Grebentcenko, altă mamă moscovită. Fiica sa a fost evacuată de 13 ori de la începutul lui decembrie. ”Părinţii (elevilor) au angajat un câine pentru a verifica mai repede şcoala, pentru că nu ştii niciodată de cât timp au nevoie echipajele cu câini”, declară această angajată în administraţie.
Cum creezi haos într-o capitală cu un simplu PC
La fiecare alertă, procedeul este identic: e-mailuri care anunţă prezenţa unei bombe sunt trimise de către expeditori care nu pot fi depistaţi unor întreprinderi sau instituţii publice, pe care legea le obligă să verifice sau evacueze.
Până la 5 februarie, o sursă ”informată” a dezvăluit pentru Interfax că la Moscova au fost vizate 1.500 de locuri: Catedrala Cristos Mântuitorul, aproximativ 30 de tribunale, 150 de instituţii de învăţământ, 232 de staţii de metrou, 15 instituţii medicale, 75 de piscine, aproximativ 50 de centre comerciale.
Pagube de milioane de euro
Costul operaţiunilor nu a fost estimat, însă, având în vedere amploarea fenomenului, el este probabil important. În 2017, un precedent val de alerte cu bombă, lansate la telefon, s-a soldat cu pierderi în valoare de câteva milioane de euro, potrivit unor oficiali ruşi.
De această dată autorităţile nu spun nimic sau aproape nimic. Abia la sfârşitul lui ianuarie, Serviciile de securitate (FSB) şi jandarmul telecomunicaţiilor Roskomnadzor au anunţat într-un comunicat lapidar blocarea a două servicii de e-mail criptate aflate în străinătate şi folosite în vederea trimiterii falselor alerte.
Nicio pistă şi niciun mobil nu au fost prezentate, iar niciun suspect nu a fost evocat. Şi nu există nici avertismente şi nici mesaje care să ofere asigurări publicului, în pofida perturbărilor evidente ale funcţionării puterilor publice.
Marile posturi publice ruse evocă doar evacuări – un semn că autorităţile sunt neajutorate, consideră unii experţi.
Imaginea guvernului trebuie protejată, chiar dacă acesta este „neputincios”
”Dacă posturile federale de televiziune ar vorbi despre acest lucru, lipsa de încredere în putere ar deveni şi mai puternică”, a scris Valeri Chiriaiev, un fost agent KGB devenit specialist în probleme militare la ziarul de opoziţie Novaia Gazeta. ”Pentru că această poveste arată că statul este complet neputincios”, a adăugat el, accentuându-și poziția antiguvernamentală.
Potrivit agenţiei ruse însărcinate cu controlul telecomunicaţiilor, blocarea mesageriilor criptate este de o utilitate limitată, pentru că este de ajuns să schimbi serviciul sau să foloseşti un VPN (reţea virtuală privată) pentru a o ocoli.
”În prezent aceasta este o armă care a fost folosită numai împotriva Rusiei”, continuă el. ”Însă trebuie să nu pierdem din vedere că ea poate lovi pe oricine”, a mai spus Chiriaiev.
