Susţinând un discurs în faţa Senatului, Salvini a reamintit că Franţa s-a angajat să primească mai mult de 9.000 dintre migranţii sosiţi în ultimii ani în Italia, dar a primit doar 640. Prin urmare, el l-a invitat pe şeful statului francez “să treacă de la vorbe la fapte şi să dea un semnal de generozitate” primind mai mulţi migranţi.
“Istoria noastră a solidarităţii, umanităţii şi voluntariatului nu merita să fie apostrofată în aceşti termeni de către reprezentanţi ai guvernului francez şi eu sper că ei îşi vor prezenta scuze oficiale în viitorul cel mai apropiat”, a mai spus Salvini.
Acesta din urmă nu a precizat dacă face aluzie la declaraţiile preşedintelui francez sau la cele ale purtătorului de cuvânt al partidului său La Republique en marche, Gabriel Attal, care a afirmat marţi că poziţia Italiei faţă de (nava cu migranţi) Aquarius “provoacă greaţă”.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat marţi “cinismul şi iresponsabilitatea guvernului italian” şi a insistat să reamintească Dreptul maritim care prevede că “în caz de primejdie, cel mai apropiat loc îşi asumă responsabilitatea primirii” celor aflaţi în pericol.
Salvini a declarat, de asemenea, că Franţa a trimis în Italia 10.249 de migranţi care au trecut frontiera, de la începutul acestui an până la sfârşitul lunii mai.
Ministru de interne şi lider al partidului Liga (extrema dreaptă), Salvini a făcut aceste declaraţii în faţa senatorilor la scurt timp după ce ambasadorul Franţei la Roma, Christian Masset, a fost convocat la Ministerul de Externe italian în urma polemicii între cele două ţări cu privire la soarta navei Aquarius.
Nava Aquarius, care în mod normal poate salva 500 de migranţi, brăzdează de trei ani largul coastelor Libiei, debarcându-i în Italia pe migranţii pe care îi salvează de la înec. Însă la sfârşitul săptămânii trecute, noul ministru de interne al Italiei, liderul partidului Liga (extrema dreaptă) Matteo Salvini, la putere chiar de la începutul crizei din Mediterana, a refuzat acostarea navei care avea la bord peste 600 de migranţi.
Italia, unde au acostat, începând cu 2013, circa 700.000 de migranţi, a acuzat în mod regulat Europa că a închis ochii şi a lăsat-o singură în faţa crizei migraţiei.
