Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Marea Britanie, între „modelul norvegian“ și un nou referendum

Semnarea acordului Brexit între Theresa May şi liderii celor 27 de țări UE nu înseamnă că s-au clarificat termenii definitivi, ceea ce dă posibilitatea mai multor scenarii, analizate de publicația „El Mundo“.

Share

Adina Mutar 0 comentarii

28.11.2018 - 11:20

 

Parlamentul britanic urmează să dea „un vot semnificativ”, care poate da peste cap planurile premierului. Peste 80 de deputaţi conservatori şi cei 10 deputaţi unionişti care garantează majoritatea au declarat anterior că vor vota împotrivă. Până pe 11 decembrie, Theresa May trebuie să se asigure că nu va intra în blocadă parlamentară. Totul este posibil în următoarele luni.


„Acordul Brexit are zero şanse să treacă testul Parlamentului”, a declarat fostul ministru pentru Brexit, David Davis. Theresa May își poate utiliza arma ei dintotdeauna, aceea de a-i sfida atât pe ai săi, cât şi pe ceilalţi parlamentari, în săptămânile următoare, insistând pe datoria acestora de „a livra Brexit-ul britanicilor”. În favoarea sa are interpretarea „votului semnificativ”, care permite numeroase interpretări şi poate da naştere unor argumente parlamentare ca un posibil dublu vot. Între un acord necondiţionat şi un „Nu” categoric pentru acord există un întreg spectru de posibilităţi de care May preferă să profite.

Vicepremierul David Lidington, secretarul Trezoreriei, Philip Hammond, şi Amber Rudd, secretar al Muncii şi Pensiilor, au lucrat cu diplomaţii UE la un plan alternativ care ar putea fi aprobat de Parlament, numit „modelul norvegian”. Acesta prevede că, în locul perioadei de tranziţie de 21 de luni propusă în acordul actual, Regatul Unit ar rămâne temporar în Spaţiul Economic European (SEE) şi în Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS), ceea ce ar lăsa Londra în cadrul pieţei unice şi al uniunii vamale până la încheierea acordului privind viitoarea relaţie comercială cu UE.

 

Renegocierea acordului este posibilă

Dacă pierde votul în Parlament, premierul Theresa May ar putea să renegocieze cu Bruxelles-ul pentru prelungirea Articolului 50 mai departe de 29 martie 2019 pentru a găsi soluții mai „convenabile”. Însă, cu alegerile europene din luna mai, este puțin probabil ca UE să accepte o redeschidere a negocierilor. Conservatorii britanici din aripa dură, conduşi de Jacob Rees-Mogg, ar putea reactiva moţiunea de cenzură pentru Guvernul May după o înfrângere parlamentară. Însă singura figură emergentă este Dominic Raab, ministru pentru Brexit, care i-a cerut cu insistență Theresei May să nu se predea „ucigaşilor de la Bruxelles”, iar acesta nu este în „cărțile” unei majorități.


În cazul unei blocade parlamentare, May ar putea convoca alegeri anticipate în ianuarie, cu susţinerea a două treimi din deputaţi. După eşecul înregistrat la alegerile din 2017, în care a pierdut majoritatea absolută, acesta este un scenariu puţin probabil. Un al doilea referendum pentru Brexit iarăși rămâne o variantă posibilă, fostul lider laburist Tony Blair fiind de părere că acesta este opţiunea susţinută de cea mai mare parte a alegătorilor şi deputaţilor laburişti. Dar și referendumul trebuie să câștige sprijinul majorităţii în Westminster. Campania People’s Vote estimează că al doilea referendum ar putea fi convocat în termen de şase luni şi ar forţa extinderea Articolului 50.

Comentarii

loading...