Pe ultima sută de metri înainte de lansarea a ceea ce a fost numit ca fiind ”primul organism independent al UE pentru anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor ce aduc atingere bugetului UE”, și cu cinci state membre UE – Danemarca, Ungaria, Irlanda, Polonia și Suedia – care au optat să se țină departe de Parchetul European condus de Kövesi, premierul sloven Janez Janša a refuzat să recunoască cele două nominalizări ale țării sale pentru componeneța EPPO, tărăgănând săptămâni în șir oficializarea candidaților țării la funcțiile de procurori europeni și anulând complet orice perspectivă de nominalizare a acestora săptămâna trecută, în condițiile în care magistrații au anchetat în trecut o sumă de acuzaţii de luare şi dare de mită care l-au vizat pe premier.
Decizia premierului a cauzat demisia, în semn de protest, a ministrul sloven al justiției, Lilijana Kozlovič, Laura Codruța Kövesi avertizând că, în timp ce EPPO își poate începe activitatea chiar și fără a avea ocupate toate posturile, Slovenia își va asuma un „risc foarte mare” dacă alege să nu își numească reprezentanți în Parchet. „Acest lucru va influența activitatea și eficiența EPPO. Cum putem proteja mai bine banii europeni fără a avea procurori în Slovenia?”, a declarat șefa Parchetului European.
În urma reacțiilor internaționale iscate de refuzul acceptării celor două propuneri slovene pentru Parchetul European, premierul Janša a acuzat în mod direct atât instituția însărcinată cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor ce aduc atingere bugetului UE, cât și pe șefa acesteia, Laura Codruța Kövesi, de activitate pusă în slujba jocurilor politice ale progresiștilor neo-liberali și socialiștilor europeni. ”Dar Suedia, Irlanda, Polonia, Ungaria, Danemarca… @EUProsecutor? Nu participă deloc la #EPPO. Este alegerea noastră, așa că nu vă mai pretați la jocurile politice inspirate de @RenewEurope și @strankaSD. Convingeți guvernele conduse de ei să participe (n.r – la componența Parchetului European)”, a pledat premierul sloven, prin intermediul unei postări acide pe contul personal de Twitter, în care face aluzie la susținerea EPPO, deloc dezinteresată în opinia sa, atât de către opoziția social – democrată din Slovenia cât și de către cea de a treia forță politică din Parlamentul European, format în special din progresiști, neo-liberali, dar și din centriști și reformiști.
Acuzația premierului sloven are în vedere intensa campanie de lobby de care actuala șefă a Parchetului European a beneficiat în campania pentru funcția de prim – procuror EPPO. În vara lui 2019, Dacian Cioloş, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, anunţa că se va implica pentru alegerea Laurei Codruţa Kövesi în funcţia de procuror-şef european, prin discuţii cu partenerii francezi din interioriul grupului pe care îl conduce, pentru ca Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene să ajungă la un acord.
Intervențiile lui Cioloș pe lângă preşedintele Macron pe acest subiect, au făcut ca Franţa să devină atât de „conştientă” de argumentele privind candidatura Laurei Codruţa Kövesi, încât contracandidatul francez al fostei șefe a DNA a fost tras pe linie moartă, fijnd menținut doar formal în cursa pentru conducerea EPPO, pentru a nu se provoca, prin retragerea sa, reluarea procedurilor.
Același Dacian Cioloș își asuma, la scenă deschisă, în septembrie 2019, meritele influențării decidenților europeni ai instalării Codruței Kövesi pe funcție, clamând faptul că ”eforturile” USR PLUS ”au dat roade”: ”Eforturile noastre în Parlamentul European dau roade. Mă bucur că Laura Codruța Kovesi a primit azi un vot pozitiv în Consiliu de la ambasadorii statelor membre și, astfel, are cale liberă pentru funcția de procuror-șef european. O felicit, este meritul ei că a ajuns aici și a convins prin integritate și competență dovedită în conducerea DNA și a Ministerului Public”.
