Asta deși cu doar câteva zile înainte, Guvernul american a informat că șase state arabe s-au alăturat inițiativei SUA de sancțiuni economice asupra unor entități din Iran, așa cum am atras atenția într-un articol precedent.
Preşedintele iranian, Hassan Rouhani, “a trimis textul integral al acestui proiect conducătorilor” ţărilor din Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) şi Irakului “şi le-a cerut să coopereze în vederea punerii sale în practică”, indică un comunicat al Ministerului de Externe iranian.
CCG grupează Arabia Saudită, Bahreinul, Emiratele Arabe Unite (EAU), Kuweitul, Qatarul şi sultanatul Oman.
Pe fondul escaladării tensiunilor în Golf între Iran şi SUA, Rouhani a prezentat în linii mari la 25 septembrie la ONU un proiect de cooperare în materie de securitate numit “Iniţiativa de pace la Ormuz” sau “HOPE” – adică “speranţa”, potrivit acronimului său în limba engleză – deschis “participării ţărilor din regiune”. Pledând pentru ca statele riverane Golfului să-şi asigure ele însele securitatea, fără “ingerinţă” străină, Rouhani a repetat la ONU poziţia iraniană potrivit căreia prezenţa forţelor străine în regiune “pune în pericol pacea, securitatea şi stabilitatea”. Aceste forţe, în principal americane, dar şi franceze şi britanice, sunt desfăşurate în Kuweit, în Arabia Saudită, în Bahrein, în Qatar şi în EAU, precum şi în apele Golfului.
Este o evidentă mișcare de protest la adresa faptului că arabii îi susțin pe americani în rafala de sancțiuni anti-Teheran, însă în același timp Iranul încearcă să arate o atitudine conciliantă față de statele din CCG, invocând relațiile de vecinătate regională.
Relaţiile Iranului cu unele ţări din CCG sunt extrem de tensionate, în special cu Arabia Saudită şi EAU, aliate ale SUA, cărora Teheranul le reproşează intervenţia militară în Yemen împotriva rebelilor houthi, susţinuţi de Republica islamică.
La rândul său, Arabia Saudită, cel mai important aliat al americanilor dintre statele CCG acuză Iranul că ar fi responsabil de atacuri care au vizat în septembrie două infrastructuri petroliere majore pe teritoriul său, ceea ce Teheranul dezminte.
Dihotomia este absolută
În schimb, față de americani atitudinea este cu totul alta. Liderul suprem Iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, şi-a reafirmat duminică opoziţia faţă de orice dialog cu Washingtonul, într-un discurs cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la luarea de ostatici la Ambasada SUA din Teheran, dată pe care Iranul o marchează luni oficial, potrivit AFP. Acesta a afirmat că “Cei care văd în negocierile cu SUA soluţia la toate problemele sunt cu siguranţă în eroare; a discuta cu americanii nu ar duce la nimic pentru că este clar dinainte şi fără nicio îndoială că aceasta nu va duce la nimic” în schimb.
Khamenei l-a atacat chiar și pe Macron, care a încercat medierea SUA-IRAN, afirmând că ”președintele francez, care afirmă că o întâlnire va încheia toate problemele dintre Teheran și America, este ori naiv ori complicele Americii”, conform Reuters.
