Marea Britanie, Franța și Statele Unite consideră că testul cu racheta balistică cu rază medie de acțiune Khorramshahr a încălcat rezoluţia 2231 a Consiliului de Securitate care interzice Teheranului să efectueze teste cu rachete capabile să transporte focos nuclear.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Bahram Qasem, a declarat că „nu există nicio rezoluție a Consiliului de Securitate care să interzică Iranului programul de rachete și testele cu rachete defensive“.
Testul cu rachete Khorramshahr cu capete multiple, focoase convenționale sau nucleare, a arătat că Teheranul „ar putea să lovească oriunde în Orientul Mijlociu și chiar în părți ale Europei“, după cum a fost prezentată de armata iraninană.
Mai mult, președintele iranian, Hassan Rouhani, a reînnoit amenințarea de a întrerupe vânzările internaționale de petrol din Golf.
„America ar trebui să știe că nu este capabilă să împiedice exportul de petrol din Iran“, a declarat Rouhani. „Dacă va încerca vreodată să facă acest lucru, niciun petrol nu va fi exportat din Golful Persic“, a amenințat acesta.
Administrația Trump a avertizat că va reduce vânzările de petrol ale Iranului la zero, dar a acordat derogări temporare în opt țări.
Atacuri cu rachetă asupra pozițiilor iraniene
Aceste amenințări au loc pe fondul unor atacuri dure ale armatei israeliene și ale coaliției condusă de SUA asupra pozițiilor iraniene din Siria. Timp de 75 de minute, joi noaptea, armata israeliană a lovit ținte iraniene, siriene și ale milițiilor Hezbollah, în cel mai mare atac de rachete din Siria, soldate cu peste 30 de morți, zeci de răniți și distrugerea facilităților militare. Printre cei uciși au fost ofițeri și comandanți ai Gărzii Revoluționare iraniene și comandanți ai Hezbollah și ai milițiilor pro-iraniene. Cel puțin 15 ținte au fost lovite, într-o zonă de acoperire de la muntele Hermon din nord până la centrul de comandă iranian de la Izra, la nord de Daraa.
Printre locațiile vizate a fost Al-Zabadani, un oraș de pe autostrada Damasc-Beirut, în apropiere de granița cu Libanul, în vest, preluat de Hezbollah, care și-a stabilit acolo posturile de comandă, taberele de instruire, munițiile și depozitele de rachete. La Al-Kiswah, la sud de Damasc, rachetele IDF au lovit postul central de comandă al Iranului din Siria, cunoscut sub numele de „Casa de sticlă“.
De asemenea, au fost bombardate posturile de comandă și structurile a două brigăzi ale regimului Assad care coordonau misiunile milițiilor Hezbollah, pro-iraniene șiite și palestiniene. Duminică seara, coaliția condusă de SUA a atacat cu rachete pozițiile guvernului sirian la sud de al-Sukhana, un oraș din estul Siriei. Militarii ruși din zonă au fost inactivi pe toată durata atacurilor.
Luni, premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a întâlnit la Bruxelles cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, pentru a da un avertisment Libanului. Netanyahu și Pompeo au discutat despre contracararea procesului Iranului de a înființa fabrici de rachete cu rază de acțiune de înaltă precizie în Liban, pentru o posibilă acțiune a Hezbollah asupra Israelului.
Cinci zile de dezbatere crucială privind Brexit pentru Parlamentul britanic
Primul ministru Theresa May va cere Parlamentului să sprijine acordul său de Brexit, marți, la începutul unei dezbateri de cinci zile care ar putea determina soarta ei și dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană fără o înțelegere.
Planul lui May de a păstra legăturile strânse cu UE după plecare a fost criticat atât de susținătorii, cât și de oponenții Brexit și se află acum la decizia Parlamentului, printr-un vot care va fi acordat la 11 decembrie.
Dacă, în ciuda opoziției, ea va câștiga votul, Marea Britanie va părăsi UE pe 29 martie în termeni negociați cu Bruxelles ‒ cea mai mare schimbare a comerțului și a politicii externe a țării de peste 40 de ani. Dacă pierde, May ar putea cere un al doilea vot asupra înțelegerii. Însă înfrângerea ar spori șansele ca Marea Britanie să plece din UE fără o înțelegere, o perspectivă care ar putea însemna haos pentru economia și afacerile Marii Britanii și demisia premierului. Înfrângerea ar putea, de asemenea, să sporească probabilitatea ca Marea Britanie să organizeze un al doilea referendum.
Euroscepticii nu vor vota pentru, considerând că Marea Britanie devine „un stat vasal“, iar susținătorii UE sunt pe aceeași linie, considerând că țara nu va avea propriile reguli. Aliații lui May din Parlament, printre care Partidul Unionist Democrat din Irlanda de Nord, care susține Guvernul, au respins de asemenea acordul, iar partidele de opoziție nu vor vota în favoarea planului May.
Theresa May susține că înțelegerea ei cu Bruxelles va oferi legături economice strânse cu UE, dar va permite Marii Britanii să facă comerț liber cu restul lumii.
