‘Astăzi (luni), o parte importantă a reactorului devine operaţională’, a declarat Ali Akbar Salehi, vicepreşedinte al Republicii islamice şi şeful OIEA, în faţa presei la Arak.
Circuitul secundar, care ‘transferă căldura generată în miezul reactorului spre circuitele de răcire’, este de acum gata, a anunţat el, precizând că circuitul primar, care conţine miezul, se află încă în construcţie.
Ali Akbar Salehi a mai spus că ’52 de sisteme trebuie construite pentru ca reactorul să devină operaţional (…) noi am finalizat 20 deocamdată’.
Anunţul se înscrie în cadrul angajamentului asumat de Teheran de a face inutilizabil miezul acestui reactor, potrivit acordului nuclear încheiat în 2015, la Viena, cu marile puteri (Franţa, Germania, Marea Britanie, China, Rusia şi SUA).
Acordul mai prevede reconfigurarea şi reconstrucţia reactorului de la Arak pentru a-l transforma în reactor de cercetare, incapabil să producă plutoniu în scop militar.
Aplicarea acordului este însă în mare pericol după retragerea unilaterală a SUA în 2018, urmată de restabilirea şi suplimentarea sancţiunilor americane împotriva Teheranului.
Din mai 2019, Iranul a început o dezangajare treptată din acord, ca ripostă la deciziile Washingtonului.
Prin această politică, Teheranul încearcă să-şi preseze partenerii să-l ajute să reziste în faţa sancţiunilor, care i-au aruncat economia într-o severă recesiune.
În ultimele şase luni, Teheranul a depăşit stocul de uraniu îmbogăţit stabilit prin acord, rata de îmbogăţire şi cantitatea de apă grea autorizate, şi a modernizat centrifuge.
Totodată, a anunţat pentru începutul lui ianuarie o etapă suplimentară de intensificare a programului său nuclear.
La sfârşitul lunii noiembrie, Parisul a ameninţat că va declanşa un mecanism inclus în acordul din 2015, care ar putea conduce la restabilirea sancţiunilor ONU.