Prima ediţie a Galei Premiilor UNITER de după cea jubiliară de 20 de ani de anul trecut a fost încă şi mai festivă şi mai arătoasă decât cea aniversară. Aceasta pentru că sărbătoarea cu numărul 21 a teatrului românesc postrevoluţionar s-a petrecut în cel mai frumos teatru din ţară, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi, locul unde pe 27 decembrie 1816 se juca primul spectacol în limba română.
Iaşiul şi-a recăpătat cu această ocazie ceva din strălucirea unei vechi capitale de ţară. Transformat pentru 24 de ore în casa teatrului românesc, peste tot dădeai cu ochii de actori, regizori şi de alţi oameni din această „familie“. Se salutau cu toţii, îmbrăţişându-se călduros pe străzile aflate în procesul „marea asfaltare“, în curtea sau pe treptele Mitropoliei ori în minunata şi intima biserică a Sfinţilor Trei Ierarhi. Oameni cu frica lui Dumnezeu, pe unii dintre concurenţii la premii îi apucase evlavia (acesta este, de fapt, efectul Iaşiului asupra oricărui suflet de creştin), deşi cu un juriu atât de conservator, format în mare parte din venerabile doamne ale criticii şi şcolii de teatru, nu credea mai nimeni că se vor ivi cine ştie ce surprize în seara galei. Şansele ca nişte creatori inovatori precum Gigi Căciuleanu sau Radu Afrim să „treacă“ de un astfel de juriu erau practic nule, ceea ce s-a şi confirmat, de altfel.
Se anunţaseră ploi şi furtuni în toată ţara, dar în ziua galei, până şi meteorologia a ţinut cu teatrul. Cald, cald, cald, o vreme numai bună pentru o socializare şi o bârfă mică şi inofensivă la terasele din preajma Copoului sau la vestita „Boltă rece“, cârciumă cu ştaif literar, unde mai bântuie încă duhurile veselilor cheflii, Eminescu şi Creangă, ambii „branduri“ ieşene.
Emil Brumaru şi „premiul“ său
De altfel, Iaşiul nu a dus niciodată lipsă de mari condeie. Noile „vedete“ literare ale urbei, Dan Lungu, cel mai tradus prozator român modern după Mircea Cărtărescu, autorul vestitei „Babe comuniste“, şi etern îndrăgostitul Emil Brumaru, s-au aflat printre invitaţii Galei UNITER. Şi de departe cel mai haios moment al fost cel în care, în imensa-i generozitate, Ion Caramitru i-a acordat lui Emil Brumaru Premiul Preşedintelui UNITER, diplomă înmânată de un grup de vreo 20 de tinere fete. „Emile, sper că nu te jignim“, i-a spus hâtru Caramitru. Poetul care şi-a închinat toată opera sânilor, coapselor şi celorlalte rotunjimi ale femeii a replicat uitându-se galeş la fete: „Uite că Uniunea Scriitorilor nu m-a jignit niciodată aşa“. Rememorând apoi „dramatica“ sa experienţă cu lumea teatrului, Brumaru a mărturisit: „Cele mai mari insuccese le-am avut cu femeile din teatru, cu actriţe, cu secretare literare…Eu le-am iubit şi ele… nimic“.
Cea mai mare „divă“ a serii a fost însă chiar sala teatrului, supusă vreme de câţiva ani unui amplu proces de renovare, fiind restituită publicului de curând superbă şi cochetă, ca la prima tinereţe. Toţi cei care au urcat pe scenă să dea sau să primească premii s-au simţit datori să-i aducă acestei frumuseţi arhitecturale un omagiu. Cu această ocazie s-a putut vedea şi cât de mulţi artişti români au avut legături cu Iaşiul, de la Anamaria Marinca şi Marius Manole, ieşeni get-beget, până la Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu (urcat pe scenă să ridice premiul pentru cel mai bun spectacol, „Călătoriile lui Gulliver“, în regia lui Silviu Purcărete), care a făcut, după cum a mărturisit, liceul la Iaşi, şi lista moldovenilor prezenţi la gală ar putea continua.
Lecţia de maghiară
Ceea ce era de demonstrat s-a demonstrat din nou, şi anume că cei mai buni actori români sunt cei de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Chiar dacă a pornit la „luptă“ cu un uşor handicap faţă de Teatrul Naţional din Bucureşti şi Naţionalul din Sibiu, care şi‑au împărţit aproape în mod egal nominalizările, Maghiarul din Cluj a avut un procent de reuşită de 100%, toţi cei trei actori nominalizaţi plecând acasă cu premiu. Unde mai pui că toţi aceştia (András Hatházi – cel mai bun actor în rol secundar, Imola Kézdi – cea mai bună actriţă în rol principal, şi Enikő Györgyjakab – cea mai bună actriţă în rol secundar) făceau parte din distribuţia aceluiaşi spectacol, „Hedda Gabler“, montat de marele regizor Andrei Şerban.
Din urmă vin tare actorii germani de la Timişoara, la debut câştigând minunata Silvia Török din spectacolul „Fetiţa din bolul peştişorului auriu“. Ea, roşie toată, emoţionată, frumoasă şi moţată, a ţinut să-i mulţumească lui „Afrim, Afrim, Afrim“, creatorul montării, şi „profului“ Miki Bacs de la Facultatea de Teatru din Cluj. De altfel, lucru de puţini remarcat, toţi cei trei actori nominalizaţi la categoria debut, Silvia Török, Vlad Bîrzanu şi Rareş Florin Stoica, sunt absolvenţi ai şcolii de teatru din Cluj, ceea ce ar trebui să-i mai taie puţin din „nas“ Capitalei.
A fi sau a nu fi prezent la gală
Unii dintre marii premianţi au lipsit (Alexandru Dabija-cel mai bun regizor, George Costin-cel mai bun actor în rol principal, Helmut Sturmer – cel mai bun scenograf), lucru ce l-a determinat pe Ion Caramitru să le sugereze viitorilor nominalizaţi să mai stea pe acasă la următoarele gale: „Vii, nu câştigi, nu vii, câştigi!“.
Toţi cei prezenţi însă s-au simţit cât se poate de câştigaţi percepând că au participat la un spectacol magic montat într-un „decor“ magic, cel al sălii din Iaşi, care ar putea fi, fără doar şi poate, aleasă ca „Miss Teatru“. La ieşire, public, concurenţi şi premianţi s-au înghesuit cu toţii buluc pe trepte. Afară ploua cu găleata. Vraja se încheiase, meteorologia aflase că se terminase Gala UNITER şi rupsese pactul de neagresiune cu populaţia Iaşiului. Zgribuliţi, cei prezenţi s-au retras fie spre case, fie spre hotel, iar cei mai curajoşi dintre ei au pornit-o prin ploaia rece spre o bere şi mai rece.
Premiile UNITER 2013
Premiul Mecena: doamna Carmen Palade Adamescu, preşedinte Unirea Shopping Center
Premiul special al preşedintelui UNITER: poetul Emil Brumaru
Premiul pentru cel mai bun spectacol: „Călătoriile lui Gulliver“, la Teatrul Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu
Premiul pentru cea mai bună regie: Alexandru Dabija, pentru regia spectacolului „Două loturi“, la Teatrul Naţional Bucureşti (TNB)
Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal: George Costin, pentru rolul Maiorul din spectacolul „Familia Tót“, la Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu“ din Bucureşti
Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal: Imola Kézdi, pentru rolul din spectacolul „Hedda Gabler“, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj
Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar: András Hatházi, pentru rolul Judecătorul Brack din spectacolul „Hedda Gabler“, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj
Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar: Enikő Györgyjakab, pentru rolul Doamna Elvsted din spectacolul „Hedda Gabler“, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj
Premiul pentru cea mai bună scenografie: Helmut Stürmer, pentru „Două loturi“, la Teatrul Naţional Bucureşti
Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic: „Suzana“ (scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, o producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune)
Premiul pentru cel mai bun debut: Silvia Török, pentru rolul Iris din spec-
tacolul „Fetiţa din bolul peştelui auriu“, la Teatrul German de Stat din Timişoara
Premiul pentru critică teatrală: Octavian Saiu
Pe baza propunerilor primite din partea teatrelor şi a propunerilor membrilor, Senatul UNITER a acordat următoarele premii:
Premiul de excelenţă: Teatrul Naţional Bucureşti, „pentru conceperea şi realizarea excepţională a Programului Caragiale 2013“
Premiul pentru întreaga activitate: scenografie: Axenti Marfa
Premiul pentru întreaga activitate: actor: Matei Alexandru
Premiul pentru întreaga activitate: critic de teatru: Constantin Paiu
Premiul pentru întreaga activitate: actriţă: Leni Pinţea- Homeag
Premiul special pentru o viaţă dedicată poeziei adevărate:
Tudor Gheorghe
Premiul special pentru teatru de păpuşi: Liviu Berehoi
Premiul special pentru muzică de teatru: Tibor Cari
Premiul de excelenţă pentru regie: Alexandru Colpacci
În cadrul galei au mai fost decernate:
Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2012: „Nostalgicii călători“, de Liviu Lucaci
Premiul British Council: Mihai Mălaimare
