Guvernul francez se află la un pas de prăbușire, după ce partidele de extremă dreapta și stânga au depus luni moțiuni de cenzură împotriva prim-ministrului Michel Barnier. Criza politică din Franța a adâncit îngrijorările economice, iar investitorii au reacționat imediat.
Aceștia au sancționat activele franceze, ceea ce a dus la o nouă scădere a valorii euro. Liderul Adunării Naționale (RN), Marine Le Pen, a declarat că „francezii au ajuns la capătul răbdării” și a cerut demisia prim-ministrului, care a preluat conducerea guvernului doar în luna septembrie.
„Propunem o moțiune de cenzură împotriva guvernului”, a spus Le Pen, citată de Reuters, subliniind că guvernul lui Barnier a agravat situația și trebuie înlocuit.
Dacă moțiunile de cenzură vor trece, guvernul Barnier va deveni primul guvern francez forțat să plece printr-o moțiune de cenzură din 1962. În acest context, criza politică din Franța ar lăsa o gaură în inima Europei, în timp ce Germania se află și ea în perioadă electorală, iar președintele ales al SUA, Donald Trump, se pregătește să preia din nou mandatul la Casa Albă.
Moțiunile de cenzură au fost depuse după ce Barnier a anunțat că va încerca să adopte un proiect de lege privind securitatea socială fără vot, în încercarea de a ajunge la un compromis cu RN. Însă, acest gest nu a fost suficient pentru a câștiga sprijinul partidului condus de Le Pen.
„Ne confruntăm cu o negare repetată a democrației”, a declarat Mathilde Panot, liderul mișcării de stânga „Franța Nesupusă”. „Trăim într-un haos politic din cauza guvernului lui Michel Barnier și a președinției lui Emmanuel Macron.”
De asemenea, diferențele între obligațiunile franceze și cele germane s-au mărit, iar vânzarea de euro a accelerat, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a indicelui CAC 40, care a scăzut cu aproape 10% de la alegerile anticipate din iunie.
Barnier a apelat la parlamentari să nu susțină moțiunea de cenzură. „Suntem într-un moment de cumpănă… francezii nu ne vor ierta dacă punem interesele personale înaintea viitorului țării”, a spus el, punând soarta guvernului său în mâinile unui parlament divizat, rezultat din alegerile anticipate organizate de Macron în iunie.
Premierul ar putea rămâne interimar până la începutul anului 2025
În caz de prăbușire a guvernului, Barnier ar trebui să își depună demisia, dar Macron ar putea să-l păstreze într-un rol de interimar până la numirea unui nou prim-ministru, care ar putea avea loc doar anul viitor.
O posibilă soluție ar fi formarea unui guvern de tehnocrați, fără un program politic, în speranța că acesta ar putea supraviețui unei moțiuni de cenzură.
Referitor la buget, în cazul în care parlamentul nu îl va adopta până pe 20 decembrie, guvernul interimar ar putea invoca puteri constituționale pentru a-l adopta prin ordonanță, o mișcare riscantă, care ar putea genera controverse și proteste din partea opoziției.
O alternativă mai probabilă ar fi propunerea unui proiect de lege de urgență pentru a prelungi limitele de cheltuieli și măsurile fiscale de anul acesta, dar aceasta ar însemna renunțarea la economiile planificate de Barnier.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
