În perioada 1908-1912, trei gălățeni s-au ridicat de la sol cu trei „maşini zburătoare“ construite de ei.La „Casa Colecţiilor” din Galaţi este deschisă expoziția „Cer senin”, care evocă istoria aviației, în care Galațiul a deținut un rol important, încă de la apariția primelor „mașini zburătoare”.
Expoziția este realizată de Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”, în parteneriat cu filialele din Galați și Tecuci ale Asociaţiei Române pentru Istoria Aeronauticii şi Aerial Club Galaţi. În expoziție sunt expuse uniforme, semne de armă şi echipamente folosite de aviatorii militari, dar şi civili, fotografii şi documente, un scaun ejectabil de la un avion militar românesc de tip IAR 93, un costum de suprasarcină folosit de piloţii avionului de vânătoare MIG 21 etc. “La Galați a existat unul din primele aeroporturi din ţară, pentru curse civile şi militare, iar în timpul primului război mondial aici a fost cantonat Grupul III aeronautic în cadrul căruia au activat nume sonore ale aviaţiei militare, precum Atanasie Enescu, Nicolae Capşa – comandatul acestui grup aeronautic sau pilotul de vânătoare Vasile Craiu, decorat cu ordinul Mihai Viteazu de Regele Ferdinand I. În perioada interbelică şi în timpul celui de-al doilea război mondial, pe aerodrom a activat Flotila III Aviaţie. A existat aici şi o şcoală de piloţi de vânătoare, ca să nu uităm de şcoala de la Tecuci, din anii ’20, pentru pilotaj şi antrenament”, a declarat muzeograful Mihaela Damian, realizatoarea expoziției, care a mai amintit și contextul în care a fost desființat aeroportul de la Galați: “Din păcate, regimul comunist a frânt aripile aviaţiei româneşti, pentru că mulţi piloţi din cel de-al doilea război mondial au fost persecutaţi, marginalizaţi, iar aerodromurile au fost închise, la fel şi cel de la Galaţi, care s-a închis în 1955”. Acum și mitingurile aviatice ale Aerial Club Galați sunt organizate la aerodromul deținut de club la Vădeni, în județul Brăila.
Galaţi, oraşul „maşinilor zburătoare“
În perioada 1908-1912, la Galaţi au fost construite trei “maşini zburătoare” care s-au şi ridicat de la sol. Primul gălăţean care a zburat cu propriul aparat a fost inginerul Petre Adrianov. În 1908, el a construit după o concepţie proprie un planor cu care a şi efectuat 4 zboruri reuşite deasupra unui, sat din apropierea oraşului. Pe 6 noiembrie 1911, la Galaţi a avut loc primul zbor cu un hidroavion românesc, construit de Ion Paulat, şef mecanic pe o navă din Portul Galaţi. Hidroavionul avea lungimea de 11,5 m, înălţimea de 4,5 m, anvengura aripilor de 13,2 m, suprafaţa portantă de 69,6 mp, o greutate de 520 kg (foto medalion).
Atingea o viteză maximă de 85 km/oră, viteza orizontală fiind de 35 km/oră. În 1912, Paulat a construit un monoplan, cu care, într-o nouă demonstraţie de zbor efectuată la Galaţi, a zburat la înălţimea stâlpilor de telegraf.
Gloria aeroportului de altădată
Primele construcţii din caramidă ale aeroportului mai există şi azi, la intersecţia str. Saligny şi Basarabiei, fiind halele care acum găzduiesc garajul Ecosal SA, după ce au fost depou de tramvaie. Mai târziu, aeroportul s-a mutat în alte clădiri, pe Bd. Coşbuc, unde a fost Trefo SA, acum aflându-se un mall. Pista avea lungimea de 2,5–3 km. În primul război mondial, la Aeroportul Galaţi se afla Grupul 3 Aviaţie, dotat cu avioane „Farman” pentru operaţiuni de observare şi „Nieuport” pentru vânătoare.
În al doilea război mondial, la Galaţi se afla Corpul 1 Aerian, aici funcţionând şi o şcoală de vânătoare în picaj. La 23 august 1944, pe aerodromul Galaţi se aflau 249 avioane. Din 1937, la Galaţi exista o şcoală de pilotaj pentru aviaţia civilă, ce a brevetat 38 de piloţi.
PREMIERĂ. Prima rută internă a Tarom, Bucureşti-Galaţi
Galațiul nu mai are aeroport de 60 de ani, dar gălățenii au fost primii români care au avut ocazia să călătorească cu avionul. În 1920, a luat fiinţă „Compania de Navigaţie Aeriană Franco-Română” (CFRNA), devenită în 1925 Compania Internaţională de Navigaţie Aeriană” (CIDNA), din 1937 LARES (Liniile Aeriene Române) iar din 1954 TAROM. La reorganizarea din 1925, compania a introdus şi prima rută aeriană internă pe relaţia Bucureşti – Galaţi, pe care erau efectuate curse aeriene regulate de pasageri, mărfuri şi poştă, cu avioane Potez, de producţie franceză. Apoi, pe relaţia Bucureşti – Galaţi s-a zburat cu avioane Junker 52 şi PO2, iar mai târziu cu aeronave LI2.
