Dacă în luna mai liderul venezuelean, Nicolas Maduro, asigura că nu există o criză migratorie și cataloga drept „pură invenție” datele anunțate de organismele internaționale, acum criza s-a accentuat, devenind o problemă națională pentru țările vecine.
ONU estimează că peste două milioane de venezueleni și-au părăsit țara, în autobuze, în mașini sau pe jos, pentru a scăpa de grava criză economică și politică.
Venezuela, o țară foarte bogată, care deține cele mai mari rezerve petroliere ale planetei, a plonjat într-o criză economică fără sfârșit din cauza restricțiilor internaționale aplicate regimului dictatorial, iar hiperinflația ar putea atinge 1.000.000% până la sfârșitul anului.
Stare de urgență migratorie
Criza a dus la deplasarea în interior și în exterior a patru milioane de venezueleni, dintr-o populație totală de 30 de milioane, dar amploarea valului migrator pune la încercare capacitățile de primire ale țărilor vecine.
La 8 august, Quito a declarat stare de urgență migratorie în fața sosirii zilnice a peste 4.000 de venezueleni, deși doar 20% din cei care intră se instalează în țară, ceilalți continuând drumul spre Peru sau Chile pe șoselele panamericane care traversează continentul.
În fața afluxului de migranți, țările limitrofe au înăsprit recent condițiile de intrare și astfel de restricții sunt pregătite și de alte state de pe continent. Ecuador și Peru cer de acum pașapoarte pentru a putea trece frontiera, înainte fiind suficientă cartea de identitate. Ori, obținerea unui pașaport la Caracas este cvasi-imposibilă în prezent, administrația neavând hârtia necesară confecționării unui pașaport.
Urmarea este că venezuelenii sunt prinși la frontiere și Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (HCR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) avertizează asupra consecințelor asupra refugiaților, subliniind riscul dezvoltării circuitelor clandestine de migranți cu întreg cortegiul de criminalitate. Dar țările din regiune sunt decise să opteze pentru limitarea intrărilor.
Columbia este cea mai afectată, cu peste un milion de refugiați, din care jumătate s-au instalat pe teritoriul său. Este urmată de Peru, cu peste 400.000 de refugiați, și de Ecuador cu 250.000.
În Brazilia, autoritățile estimează că 130.000 de venezueleni au intrat din 2017 și jumătate au părăsit deja țara. Columbia se teme de consecințele deciziei de instalare a refugiaților pe teritoriul său, dar dacă presiunea se va mări excesiv, țara ar putea închide frontierele.
Xenofobie și agresiuni
Brazilia este tentată și ea să urmeze exemplul închiderii frontierelor, mai ales după atacurile repetate contra refugiaților din Venezuela în statul frontalier Roraima. Două tabere de refugiați au fost incendiate și 1.200 de venezueleni s-au retras rapid dincolo de frontieră, împinși de o mulțime furioasă. Armata braziliană a trebuit să fie desfășurată la fața locului.
Incidentele au surprins prin amploare, pentru că Brazilia primește refugiații mai bine decât vecinii ei. De asemenea, incidentele sunt inedite într-o țară cu tradiție ospitalieră. Brazilia oferă refugiaților posibilitatea de a se înregistra și de a putea lucra.
Ecuadorul a invitat miniștrii de Externe din 13 state din regiune, printre care Venezuela, la o reuniune prevăzută pentru 17 și 18 septembrie, pentru discutarea situației și găsirea unor soluții. „Trebuie păstrate porțile deschise pentru poporul venezuelean, victima celei mai grave crize umanitare pe care o cunoaște continentul”, spune Luis Almagro, secretar general al Organizației Statelor Americane.
Surse ale organizațiilor locale și internaționale estimează că drama migranților venezueleni are șanse minime de a se atenua în următoarele luni.
Pachetul de măsuri anunțat de Caracas nu este suficient pentru ameliorarea situației catastrofale din țară. Monedei naționale, erodată de hiperinflație, i-au fost tăiate cinci zerouri și președintele Maduro a promis multiplicarea cu 34 a salariului minim, la 1 septembrie.
„Crearea fictivă de bani în circulație va agrava paralizia economică ce va antrena noi falimente și va împinge tot mai mulți oameni în mizerie”, susține Ivan Briscoe de la International Crisis Group.
