Franța va limita influențele islamice

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat că va restricţiona practica ţărilor străine de a trimite imami şi profesori în Franţa.

Share

Filip-Mihael Bodoc 0 comentarii

20.02.2020 - 09:28

Macron este interesat să combată ceea ce a numit un risc al ”separatismului”, relatează Reuters.

Șeful de stat a evitat până în prezent problemele legate de comunitatea musulmană din Franţa, care este cea mai mare din Europa, concentrându-se în schimb pe reforme economice.

Într-o intervenţie mult aşteptată la mai puţin de o lună de alegerile locale, Macron a anunţat că va opri treptat sistemul prin care Algeria, Maroc şi Turcia trimit imami în Franţa pentru a predica în moschei.

Legile Franței sunt primordiale

”Această oprire a sistemului islamic consular este extrem de importantă pentru a reduce influenţa străină şi a ne asigura că toată lumea respectă legile republicii”, a declarat Macron într-o conferinţă de presă susţinută în oraşul Mulhouse din estul Franţei.

Macron a spus că 300 de imami au fost trimişi anual în Franţa de aceste ţări şi că cei care au venit în 2020 vor fi ultimii care vor sosi într-un astfel de număr.

Preşedintele a afirmat că guvernul a cerut organizaţiei care reprezintă islamul în Franţa să găsească soluţii pentru a pregăti imami pe teritoriul Franţei, pentru a se asigura că pot vorbi franceza şi nu răspândesc idei islamiste.

 

Nu doar profesorii musulmani, ci toți străinii

Macron, care este atacat în mod constant de lidera de extremă-dreapta Marine Le Pen în problema modului de integrare a musulmanilor francezi, a mai spus că va opri practica prin care studenţii francezi sunt învăţaţi de către profesori plătiţi de guverne străine.

Franţa are acorduri cu nouă ţări, între care Algeria, Maroc, Tunisia şi Turcia, prin care guvernele lor pot trimite profesori pentru a preda în şcoli franceze în limbi ale unor ţări din care provin studenţii.

Turcia, pardonabilă?

Macron a arătat că a ajuns la un acord pentru a opri această practică cu toate ţările, cu excepţia Turciei. Însă și aici a dat asigurări, conform News.ro: ”Nu voi permite niciunei ţări, indiferent care, să răspândească separatismul. Nu poţi avea o lege turcească pe teritoriu francez. Acest lucru nu poate avea loc”, a subliniat Macron.

În ultimii ani, în Franţa au avut loc atacuri majore efectuate de militanţi islamişti. Atacuri coordonate cu bombe şi arme, care au avut loc în noiembrie 2015 la teatrul Bataclan şi la alte obiective din Paris, au ucis 130 de persoane, fiind cele mai sângeroase atacuri produse în Franţa după Al Doilea Război Mondial.

Prea mulți azilanți din Orient

În ciuda atitudinii sale anti-extrema dreapta, preşedintele francez Emmanuel Macron a îndemnat, înspre sfârșitul anului 2019, la fermitate în problema dreptului de azil, deplângând faptul că cererile ”nu au fost niciodată la un nivel atât de ridicat în Franţa”, în timp ce ”fluxul de intrare nu a fost niciodată atât de scăzut în Europa”, a scris AFP.

”Fluxul de intrare nu a fost niciodată atât de scăzut în Europa şi cererile de azil nu au fost niciodată (la un nivel) atât de mare în Franţa. Pretinzând că eşti umanist, uneori eşti prea laxist”, a estimat Macron în faţa a circa 200 de deputaţi şi senatori ai partidului prezidenţial şi aliaţilor săi, precum şi a întregului guvern, în timpul unei reuniuni în spatele uşilor închise.

Cetățeni iritați

Cu 15 zile înainte de o dezbatere parlamentară asupra imigraţiei, prevăzută să aibă loc la 30 septembrie şi 2 octombrie, Macron şi-a reafirmat ataşamentul faţă de principiul dreptului de azil, însă a denunţat cererile de azil abuzive. Amintind de mişcarea ”vestelor galbene”, marcată de manifestaţii numeroase şi uneori violente, şi pe care el a calificat-o drept ”o criză politică socială profundă”, Macron a avertizat că ”mai multe categorii de populaţie rămân nervoase”.

Partidul de extremă dreaptă Adunarea Naţională (fostul Front Naţional) al Marinei Le Pen, care a făcut din problema imigraţiei calul său de bătaie, s-a calificat încă o dată în turul doi al alegerilor prezidenţiale în confruntarea cu Macron, în 2017.

Citește totul despre:

Comentarii