Aflați în stare de urgență sanitară, ce a fost impusă asupra țării în urmă cu o săptămână, francezii au o stare de anxietate și de nemulțumir în creștere e care se vede cu ochiul liber în mediul online, câtă vreme pe străzi nu se mai poate manifesta.
În acelaşi timp neîncrederea faţă de guvern se află în urcare. Dacă popularitatea preşedintelui Emmanuel Macron Philippe este în creştere, 73% dintre francezi cred că Guvernul nu este la înalţime în raport cu actuala pandemie, potrivit unui sondaj al Institutului Elabe publicat miercuri, a consemnat site-ul media 20minutes.fr.
Între deficitul de măşti şi depistarea tardivă, francezii judecă din ce în ce mai sever acţiunile guvernamentale. Hashtagul #IlsSavait (EiŞtiau), asociat cu #OnNoublieraPas (NuVomUita) (sau #OnNoublieraRien – « NuUitămNimic ») au apărut pe reţelele de socializare în ultimele zile şi sunt acum printre cele mai populare pe Twitter, mai notează Mediafax. Numeroși internauţi din Franța dau vina pe executiv pentru că nu au anticipat criza de sănătate. Ei acuză autorităţile că au întârziat să reacţioneze şi că nu sunt suficient de transparente în gestionarea crizei.
Liderii ”trebuie să cadă cât mai repede”
”Hashtagul #IlsSavaient (EiŞtiau) a apărut pe Twitter sâmbătă 21 martie, imediat după declaraţia fostului ministru al Sănătății Agnes Buzyn care a susţinut că a avertizat Guvernul despre gravitatea epidemiei Covid-19 încă din ianuarie”, explică Pascal Froissart, lector la Universitatea Paris VIII şi cercetător la Centrul pentru Studii în Media, Tehnologie şi Internaţionalizare (CÉMTI).
Cuvintele fostului ministru al Sănătăţii au fost distribuite pe scară largă şi au aprins rapid reţelele de socializare. ”#Ştiau şi nu au făcut nimic. Şefii trebuie să cadă repede” sau „Ei ştiau şi încearcă să ne facă responsabili pentru nepăsarea lor (…) Macron ne obligă să mergem la muncă să încercăm să salvăm interesele finanţelor”, au scris pe Twittder unii internauţi.
Zeci de mii de susținători
Conform instrumentului de analiză Socioviz hashtag-ul a fost distribuit de zeci de mii de ori şi continuă să alimenteze firul discuţiilor pe Twitter. Acum concentrează ”toată mânia şi, de asemenea, o formă de anxietate”, adaugă sociologul.
În plus faţă de criticile privind lipsa de anticipare a guvernului, mulţi internauţi au denunţat, de asemenea, prin aceste hashtag-uri un sistem de sănătate pe două niveluri. „Voi aveţi dreptul la test, iar francezii mor”, a răspuns un utilizator de Twitter la mesajul secretarului de stat, Emmanuelle Wargon, care a anunţat săptămâna trecută că a fost testată pozitiv pentru coronavirus.
Guvernul a ales să îi ”sacrifice” pe cei ”săraci”
„Ştiau şi au decis să ne sacrifice. Niciun test pentru săraci”, a scris un alt internaut, cu un link către videoclipul comisarului european Michel Barnier care explica zâmbind ca a fost şi el pozitiv la Covid 19.
Această criză pare să dezvăluie o fractură socială care este foarte prezentă în ţară. „Aceste cuvinte reunesc toată nemulţumirea celor care simt că au fost înşelaţi. „Ei” desemnează elitele care au acţionat lent în ciuda informaţiilor pe care le aveau şi care astăzi nu au transparenţă în gestionarea epidemiei de coronavirus ”, explică scriitorul Philippe Pascot, una dintre figurile asociate mişcării vestelor galbene, autorul cărţii Minciuni de stat. „Un fel de mobilizare apare în reţelele de socializare. Există o saturaţie generală de aceşti politicieni care au mână liberă pentru a fi testaţi sau pentru a fi trataţi cu clorochină, a acestor parizieni înstăriţi care au fugit în provincii, a celor care trebuie să muncească în timp ce alţii rămân acasă!”.
Starea Franței
Numărând, conform ultimelor informații, 40.723 cazuri de infectare și peste 2 600 de morți , Franța a dispus starea de urgenţă sanitară la 24 martie 2020, pentru o perioadă de 2 luni, potrivit mae.ro. În privinţa deplasărilor, acestea sunt interzise până pe 15 aprilie, pe tot teritoriul țării, cu câteva serie de excepţii. Încălcarea măsurii de izolare se pedepseşte cu amendă de 135 de euro, iar în caz de recidivă în 15 zile, poate ajunge la 1.500 de euro. La 4 încălcări succesive în 30 de zile, delictul se pedepseşte cu 3.700 de euro amendă şi maximum 6 luni de închisoare.
