Vineri, Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen: FILIA a lansat volumele “Catalogul reclamelor ofensatoare” şi “Femeile spun nu publicităţii ofensatoare”.
Lansarea celor două volume capătă o importanţă majoră în lupta împotriva reclamelor discriminatorii, în contextul în care, aşa cum a explicat preşedintele Consiliului Naţional pentru Combatere a Discriminării, Csaba Ferenc Asztalos, prezent la eveniment, “potrivit sondajelor noastre, 87% dintre români se uită zilnic la televizor , doar 6% citesc cărţi zilnic (…). Ceea ce înseamnă că noi suntem mari consumatori de media, în special televiziune, ca atare, cărţile sunt extrem de binevenite. Luptă împotriva bagatelizării subiectului”.
“Dacă întregul proiect ‘Femeile spun nu publicităţii ofensatoare’ şi-a propus să aşeze cu grijă sub lupă reprezentările femeilor din reclame, ‘Catalogul reclamelor ofensatoare’ s-a uitat cu atenţie la reclamele cu femei , ori care li se adresează lor şi le-a analizat cu umor şi sarcasm”, descrie cele două volume, preşedinta Centrului de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen: FILIA şi coordonatoarea proiectului, Oana Băluţă.
Norma Niţescu, reprezentanta Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos (proiectul “Femeile spun nu publicităţii ofensatoare” a fost derulat de FILIA cu sprijinul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos) a transmis, la rândul său, un punct de vedere al ambasadorului Matthijs van Bonzel, cu privire la proiect.
“În zilele noastre, când televiziunea a ajuns să aibă un rol atât de important, când încă din copilărie şi până la vârstele cele mai înalte, oamenii aleg să-şi petreacă timpul liber în faţa televizoarelor, când la fiecare colţ de stradă există un afişaj cu o reclamă, când paginile ziarelor, revistelor şi a site-urilor conţin inevitabil şi publicitate, modul de concepere a acestora a devenit foarte important, atât de important încât a ajuns să modeleze valori şi principii. Acest proiect sper să ducă la o mai mare conştientizare a mass-mediei şi a companiilor de publicitate asupra rolului pe care îl au în societatea noastră. (…). Cu toţii suntem parteneri egali şi avem obligaţii egale în viaţa noastră profesională şi privată, prin urmare, merităm să fim portretizaţi ca atare şi în promovarea produselor pe care le consumăm”.
Ce se poate face mai departe în problema discriminării în mediul publicitar?
Politizarea subiectului. Aşa cum explică prof. univ. dr. la Facultatea de Stiinte Politice din cadrul SNSPA, Mihaela Miroiu, “CNA trebuie să facă ceva împotriva nedreptăţii de gen şi împotriva modului nedemn în care publicitatea prezintă oamenii în general şi femeile”.
Preşedintele CNCD, Csaba Ferenc Asztalos, consideră, de asemenea, ca este nevoie de politizarea problemei, dar şi de încurajarea mass-mediei şi a companiilor de publicitate să se autoreglementeze.
“Din păcate, în ultimii ani, speţele care au ca subiect reclamele discriminatorii sunt din ce în ce mai multe, discriminatorii atât pe criterii de gen, dar şi pe alte criterii. Din perspectiva mea, cred că există şi o limită morală a pieţei. Ar trebui să discutăm şi de o limită morală a pieţei publicităţii, până unde poate să meargă , ce se poate cumpăra într-o societate şi din această perspectivă, de fapt moralitatea dă gradul de lege, de etică a unui act normativ, ceea ce în zilele noastre, din păcate a dsipărut”, a explicat Csaba Ferenc Asztalos.
“Piaţa a devenit omnipotentă şi prezentă în orice spaţiu, orce poate fi cumpărat (…). Cred că şi în publicitate se impune o dezbatere pe limitele morale ale acestei pieţe (…). Se folosesc în exces tehnicile de vânzare în această zonă. Noi în speţele pe care le-am avut am punctat acest lucru, având practic pe publicitate cele mai mari sancţiuni în ultimul an. Am experienţa companiilor de publicitate, ne dăm seama cât de mare este lipsa de expertiză a celor de la departamentul de creaţie care se consideră foarte ancoraţi în realitate (…). Ne-am dat seama că nu cunosc lucruri elementare în relaţiile sociale”, a mai spus preşedintele CNCD.
“Am încercat să explicăm că o piaţă de publiciate fără limite morale şi fără etică, fără respectarea egalităţii de şanse este mult mai puţin competitivă. Limitează aria de selecţie a celor cărora li se adresează şi din această perspectivă crează alte tensiuni în societate. Noi credem că, într-adevăr, se impune politizarea acestui subiect (…). Credem că de exemplu CNA ar putea să impună pieţei publicitare şi mass-mediei în general să îşi adopte un propriu cod de etică, să oblige mass-media să se autoreglementeze”, a adăugat Csaba Ferenc Asztalos
„A introduce în cultura organizaţională a instituţiilor de învăţământ acest principiul al egalităţii de gen şi în general principiul nediscriminării este o politică publică care nu costă bani şi se poate face. Credem că orice unitate şcolară cu persoanalitate juridică ar trebui să aibă un cod etic de nediscriminare (…). credem că la modulul pedagogic s-ar impune introducerea unui curs de un semestru care să ofere viitorilor profesori noţiuni minime ce înseamnă acest domeniu (al nedisriminării, n.red.)”, a conchis preşedintele CNCD.
Proiectul Femeile spun nu publicităţii ofensatoare!, derulat de FILIA a fost implementat în perioada iulie 2011- februarie 2013.
