UNICEF a cerut luni țărilor G7 să doneze mai multe doze de seruri antiCovid pentru mecanismul global de distribuție echitabilă a vaccinurilor, COVAX, ca măsură de urgență pentru a contracara deficiența severă cauzată de întreruperea exporturilor de vaccinuri din India.
India a restricționat exporturile de vaccin AstraZeneca, fabricat de Institutul Serum, pentru a utiliza întreaga producție în țară, în timp ce au toritățile luptă împotriva unui al doilea val masiv de infecții. Agenția UNICEF, care se ocupă de furnizarea vaccinurilor împotriva coronavirusului, prin COVAX, către țările vulnerabile, estimează deficitul de aprovizionare la 140 de milioane de doze până la sfârșitul lunii mai și aproximativ 190 de milioane până la sfârșitul lunii iunie.
În timp ce liderii G7 se pregătesc să se întâlnească în Marea Britanie luna viitoare, șeful Organizației Mondiale a Sănătății a denunțat săptămâna trecută „catastrofa morală” a inechității vaccinurilor, îndemnând țările bogate să doneze mai multe doze către țările lipsite de posibilități de procurare și amenințate de pandemie, mai degrabă decât să le folosească pentru copiii care, în general, sunt mult mai puțin vulnerabili la formele severe ale Covid.
În atare condiții, capitalele europene se pregătesc să dea curs solicitării OMS, și să-și doneze mare parte din surplusul de vaccinuri, însă vor să se asigure că vor culege, de pe urma acestui gest, o serie de beneficii corespunzătoare propriei lor generozități.
Umilită de Rusia, China și India, care păreau a-și fi atras simpatia internațională pentru furnizarea de vaccinuri, în condițiile în care Bătrânul Continent era acuzat că și-ar fi rezervat de două ori mai multe doze decât avea nevoie pentru a imuniza întreg bloc comunitar, apoi pusă la grea încercare de solicitarea administrației americane de renunțare la protecția proprietății intelectuale pentru vaccinuri, Europa intră târziu în cursa diplomației vaccinurilor, însă într-un moment de criză pe care se pregătește să îl speculeze eficient, în strictă concordanță cu interesele strategice și economice ale fiecărui stat participant la Facilitatea COVAX, mecanismul global de partajare a riscurilor pentru procurarea în comun și distribuția echitabilă a vaccinurilor Covid-19.
Statele europene sunt deschise să participe la funcționarea COVAX, atât timp cât inițiativa globală de distribuție lucrează cu ele, pentru a ajuta UE să își îndeplinească obiectivele geopolitice, oferind în același timp surplusul de doze țărilor care au nevoie. Deși președintele francez Emmanuel Macron și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au contribuit la lansarea COVAX, iar UE a fost cel mai mare contribuitor financiar al inițiativei până când Joe Biden a oreluat președinția americană și a promis un input financiar de 4 miliarde de dolari din partea SUA, OMS a trebuit să se supună pentru început sistemului de priorități al țărilor bogate, care au pus propriile imunități comunitare interne înaintea echitatății globale, după cum au recunoscut și oficiali UNICEF precum Gian Gandhi, cel care coordonează livrările de vaccin pentru COVAX.
Strategia care a determinat apariția COVAX a fost aceea ca țările participante la Organizația Mondială a Sănătății să facă posibilă, prin contribuții proprii, cumpărarea de vaccinuri pentru toată lumea, bogați și săraci, reparându-se dezechilibrele globale. Acest mecanism urmărea să se asigure că toate statele lumii își vor permite să își vaccineze minim 20% din populație, chiar și acele țări prea sărace pentru a-și cumpăra serurile, sau cele nesemnificative, din punct de vedere geopolitic, pentru a fi ofertate pe sistemul diplomației vaccinului.
Problema apărută, însă, a fost una decisivă pentru funcționarea sistemului: în timp ce țările europene au oferit bani pentru COVAX din start, au lăsat prea puține stocuri de vaccinuri necontractate la producători, astfel încât mecanismul internațional participativ pur și simplu a ajuns în situația de a nu mai avea pe care să cheltuiască sumele primite. Ca și cum toate acestea nu erau suficiente, recent, eficiența COVAX a scăzut și mai mult din cauza scăderii deciziei fabricanților de vaccinuri din India de a-și reorienta producția către nevoile interne.
COVAX ia ce poate de la bogați și dă la săraci
Cum, după succesul propriilor campanii de imunizare, țările europene bogate și-au relaxat strategiile de constituire a propriilor rezerve de vaccinuri, arătându-se dispuse să-și împartă surplusurile cu statele lipsite de posibilități, mecanismul COVAX s-a adaptat, inițiativa mulțumindu-se să ia ceea ce alții sunt dispuși să îi ofere, acceptând condițiile partenerilor. Astfel, organismul a convenit cu Franța să trimită doze de vaccinuri în Africa și lucrează cu Spania pentru a dona mai multe loturi de seruri în America Latină în această vară. La solicitarea țărilor donatoare, care au cerut să vadă livrări mai consistente înainte de a angaja o parte din rezervele lor în mecanism, dorind în egală măsură și să aibă mai mult control și decizie asupra locului în care vaccinurile ajung, conform propriilor interese diplomatice, COVAX a răspuns pozitiv, oferind vizibilitate și acceptând chiar și donații mai mici, în ciuda problemelor logistice suplimentare.
Europa are, însă, o problemă, pe care vrea să o rezolve prin mijloace proprii: deși s-a angajat întotdeauna să participe la efortul de caritate, donându-și parte din vaccinurile aflate în surplus, o astfel de operațiune consistentă nu a devenit posibilă decât în prezent, după ce, potrivit propriilor grafice de priorități, dezideratele interene în materie de imunizare colectivă sunt pe cale de a fi atinse. În aceste condiții, capitalul de imagine la nivel global al statelor UE este, indiscutabil, inferior statutului pe care l-au dobândit pe scena internațională țările care au acordat prioritate exporturilor față de propriile populații, cum ar fi Rusia și China.
Diplomația vaccinurilor, asumată de unele state UE, refuzată de altele
Tocmai de aceea, în condițiile în care în prezent își permite să fie mult mai generoasă în materie de donații, Europa este hotărâtă să nu mai repete greșelile de strategie atunci când vine vorba de caritatea pandemică, unii oficiali ai UE îndemnând Comisia Europeană să își dezvolte propriul mecanism de distribuire a dozelor, pretextând faptul că facilitatea COVAX nu s-a dovedit atât de apreciată pe cât se intenționase a fi. În atare situație, întrebarea pe care și-o pun capitalele UE este dacă să își canalizeze excesul de vaccinuri către COVAX, maximizând în mod ideal impactul și asigurând echitatea, sau să își adopte propria strategie în ceea ce privește donațiile, în speranța de a obține, în mod direct, mai multe beneficii diplomatice.
Cu sau fără COVAX, România a trimis, de exemplu, din februarie, peste 170.000 de doze în Moldova vecină iar în aprilie UE a finalizat planurile de a trimite 650.000 de doze în Balcanii de Vest, după patru luni de negocieri cu privire la mecanism și mult după ce Rusia și China au distribuit doze în țări precum Serbia și Ungaria.
La rândul său, Macron și-a afirmat public în februarie ideea de a redirecționa 5% din vaccinuri către Africa ca modalitate de a contracara Moscova și Beijing, fără a menționa COVAX în această operațiune. Totuși, Franța s-a angajat să doneze și prin intermediul mecanismului global, menționând în mod oficial donații de aproximativ 500.000 de doze în aprilie, primele 100.000 mergând în Mauritania. În cele din urmă, Parisul dorește să vadă Bruxellesul creând un sistem propriu la nivelul UE pentru donarea către COVAX. „Asta, desigur, oferă mai multă vizibilitate Europei și asta ne permite să simplificăm aceste donații către COVAX”, a spus Macron, în timp ce premierul spaniol Pedro Sánchez și-a stabilit propriul reper luna trecută, anunțând că, atunci când 50% dintre adulții spanioli vor fi vaccinați, Madrid va trimite 5-10% din dozele sale în America Latină.
Spre deosebire de țările sus amintite, Germania, care este al doile contributor financiar al COVAX după SUA, a preferat să nu își asume o inițiativă proprie a donării dozelor, anunțând că preferă să împartă excesul de vaccin, „mai ales prin COVAX”, conform declarației unui purtător de cuvânt al ministerului sănătății, cu condiția, desigur, ca nevoile de vaccinare ale cetățenilor germani să fi fost satisfăcute.
De asemenea, Stockholm s-a remarcat prin faptul că a evitat zona de diplomație a vaccinurilor, donând în al doilea trimestru, pentru COVAX, 1 milion de doze de vaccin, fără nicio condiționare în materie de expunere.
Mai mult decât atât, Olsson Fridh, ministrul suedez pentru dezvoltare, a anunțat că, din perspectiva sa, cel mai bun mod de a aborda caritatea pandemică ar fi prin efortul conjugat al COVAX, obiectivul fiind acela de a proteja lumea de coronavirus și nu de a se disputa în acest plan o concurență geopolitică.
