PATRIR, Institutul Român pentru Pace, își exprimă solidaritatea și sprijinul pentru colegii noștri și cetățenii din Afganistan care au activat timp de două decenii la nivelul comunității locale pentru a construi un Afganistan democrat și incluziv, pentru a garanta drepturile femeilor, tinerilor și dialogul interetnic și pentru a redresa efectele deceniilor de violență (cu cauze deseori independente de voința lor). Ca instituție care lucrează în mediere și facilitarea procesului de pace, prevenirea violenței și radicalizării, pentru drepturile femeilor și pace și stabilizare postconflict, suntem alături de acești actori uneori puțin cunoscuți și vizibili, care reușesc să intervină acolo unde alte organizații nu au acces și sprijină comunitățile să găsească soluții împreună. De-a lungul anilor, am lucrat împreună pentru reclădirea Afganistanului. În acest moment al conflictului, ei sunt cei mai vulnerabili.
Comunitatea internațională insistă asupra respectării drepturilor omului, însă în Consiliul de Securitate a ONU convenit pe 16 august 2021, secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a subliniat importanța “menținerii drepturilor civile”, a educației pentru toți, a dreptului la informare. Implicit, sprijinul dialogului la nivel micro-comunitar poate opri și ascensiunea globală a terorismului. În acest context, sprijinim și salutăm de departe munca celor care lucrează pentru menținerea și cultivarea păcii.
Însă, ca urmare a evenimentelor politice din ultimele trei zile, nu doar munca acestor persoane este amenințată și ștearsă, ci și vieților lor se află în pericol real și imediat. În ciuda asigurărilor date de noul regim politic instalat la Kabul, practica din ultimele două decenii a arătat că mulți asistenți sociali, mediatori, angajați ai ONG-urilor locale au fost vizați de trupele insurgente și au fost victimele atacurilor, lipsiți de relativa protecție oferită de un pașaport străin. În perioada regimului taliban de până în 2001, accesul acestora la comunități, precum și eforturile de a cultiva și menține accesul femeilor la educație, la sănătate au fost stopate și pedepsite.
În aceste condiții, PATRIR și comunitatea națională și internațională de lucrători în domeniul păcii nu poate să-și abandoneze colegii. Știm că mulți dintre cei menționați mai sus nu doresc să părăsească țara și continuă să activeze la nivel comunitar. Însă, facem apel la organizațiile naționale competente să pună în practică forme de asistență umanitară pentru cei care doresc să plece pentru că se simt amenințați. Facem apel la Ministerul Afacerilor Externe și la Guvernul României să accelereze în regim de urgență procesul de acordare de vize tuturor celor implicați în operațiuni de cultivare și menținere a păcii din cadrul societății afgane care doresc să părăsească țara.
De asemenea, invităm instituțiile responsabile din cadrul administrației să fie transparente în privința măsurilor propuse, să se consulte cu parteneri din societatea civilă, presă și organizații internaționale umanitare și să participe activ la eforturile internaționale de mediere a crizei umanitare. Principiul responsabilității de a proteja, de drept internațional global, obligă comunitatea internațională să sprijine statele în protejarea propriilor populații și responsabilitatea aceleiași comunități de a proteja atunci când un stat eșuează în a-și proteja populația. De asemenea, amintim că, conform Convenției din 1951 privind statutul refugiaților, toți cei care se opun din motive politice unui regim au dreptul la un grad de protecţie juridică internaţională şi alte forme de asistenţă. Noi toți și implicit statul român avem responsabilitatea de a sprijini pe cei vulnerabili în fața conflictelor.