Cu toții sărbătorim așa numitul „Black Friday„, dar foarte puțini dintre voi știu cum a luat naștere această „sărbătoare”. Așadar, haideți să aflăm!

Prima utilizare a termenului „Black Friday” a fost aplicată nu la cumpărăturile de după „Ziua Recunoștinței”, ci la o criză financiară, mai exact, la prăbușirea pieței americane a aurului la 24 septembrie 1869, potrivit history.com.

Doi economiști de pe Wall Street, Jay Gould și Jim Fisk au lucrat împreună pentru a cumpăra cât mai mult aur din țară, în speranța de a ridica prețul până la cer și de a-l vinde cu profituri uimitoare. În acea zi de vineri din septembrie, conspirația s-a dezlănțuit în cele din urmă, provocând o cădere liberă a pieței bursiere și aducând la faliment pe toată lumea, de la baronii de pe Wall Street la fermieri.

Povestea cea mai des repetată din spatele tradiției Black Friday legată de cumpărăturile de „Ziua Recunoștinței” are legătură cu retailerie. După cum spune povestea, după un an întreg de funcționare în pierdere, magazinele ar fi obținut profit în ziua de după „Ziua Recunoștinței”, deoarece cumpărătorii au cheltuit foarte mulți bani pe marfa la preț redus.

Deși este adevărat că societățile de vânzare cu amănuntul obișnuiau să înregistreze pierderile în roșu și profiturile în negru atunci când își făceau contabilitatea, această versiune a originii „Black Friday” este povestea oficială, dar inexactă, din spatele tradiției.

Mitul „Black Friday”

În ultimii ani, a apărut un alt mit care dă o întorsătură deosebit de urâtă tradiției, susținând că, în anii 1800, proprietarii de plantații din sud puteau cumpăra muncitori la preț redus în ziua de după Ziua Recunoștinței. Deși această versiune a originilor „Black Friday” i-a determinat, în mod normal, pe unii să ceară boicotarea sărbătorii, ea nu are nicio bază reală.

Cu toate acestea, adevărata istorie din spatele Black Friday nu este atât de frumoasă pe cât v-ar putea face să credeți comercianții.

În anii 1950, poliția din orașul Philadelphia folosea termenul pentru a descrie haosul care se producea în ziua de după „Ziua Recunoștinței”, când hoarde de cumpărători și turiști din suburbii inundau orașul înainte de marele meci de fotbal dintre Armată și Marină care avea loc în acea sâmbătă în fiecare an.

Nu numai că polițiștii din Philly nu-și puteau lua o zi liberă, dar trebuiau să lucreze în ture suplimentare pentru a face față mulțimii și traficului suplimentar. De asemenea, hoții profitau de aglomerația din magazine pentru a fugi cu marfă, ceea ce le dădea bătăi de cap și mai mari forțelor de ordine.

Până în 1961, „Vinerea neagră” prinsese contur în Philadelphia, în așa măsură încât comercianții și promotorii orașului au încercat fără succes să o schimbe în „Vinerea mare” pentru a elimina conotațiile negative.

Cu toate acestea, termenul nu s-a răspândit în restul țării decât mult mai târziu, iar până în 1985 nu era încă de uz comun la nivel național. Chiar și așa, undeva la sfârșitul anilor 1980, comercianții cu amănuntul au găsit o modalitate de a reinventa Black Friday și de a o transforma în ceva care să se reflecte pozitiv, mai degrabă decât negativ, asupra lor și a clienților.

Rezultatul a fost conceptul „de la roșu la negru” al sărbătorii menționată mai devreme și noțiunea că, ziua de după „Ziua Recunoștinței” a marcat ocazia în care magazinele americane au obținut în sfârșit profit.

Povestea „Black Friday” a rămas valabilă și, în scurt timp, originle întunecate ale termenului din Philadelphia au fost în mare parte uitate. De atunci, această sărbătoare a vânzărilor de o zi s-a transformat într-un eveniment de patru zile și a dat naștere altor „sărbători ale comerțului cu amănuntul”, cum ar fi Small Business Saturday/Sunday și Cyber Monday.

Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!