Județul Sălaj se poate lăuda că are un muzeu al satului în aer liber în care se regăsesc gospodării tradiționale, asemenea complexului muzeal “Astra” din Sibiu. Muzeul țărănesc de la Iaz, comuna Plopiș, al Ligiei Bodea, mizează pe reînvierea atmosferei satului tradițional sălăjean.
Ligia, ajutată de tatăl său, Alexandru Bodea, a reușit să amenajeze un pitoresc muzeu al satului, compus din trei gospodării țărănești vechi de trei secole, la care se adaugă mii de exponate strânse de la bătrânii de pe Valea Barcăului, care îi fac pe turiști să retrăiască atmosfera secolelor XVIII-XIX. În prezent, complexul muzeal de la Iaz se află în extindere. Planurile familiei Bodea sunt amenajarea unei case tradiționale slovace și a unei fierării.
Tânăra care a păstrat vie amintirea bunicii
Ideea de a construi un muzeu al satului i-a venit Ligiei pe vremea când avea 12 ani. Cu nouă ani în urmă, din dragoste față de bunica sa care era pe patul de moarte, Ligia Bodea a hotărât să organizeze în casa bunicii un muzeu tradițional, unde să expună toate obiectele vechi pe care le-a primit moștenire. A urmat apoi o perioadă anevoioasă de căutare prin podurile și prin șurile vecinilor și prietenilor. Ligia Bodea a făcut tot ce i-a stat în putință să adune de la persoanele vârsnice din sat obiecte vechi uitate prin cotloanele gospodăriilor. S-a confruntat de multe ori cu refuzul proprietarilor, astfel că a fost nevoită să plătească fiecare exponat pe care îl primea de la bătrânii satului Iaz.
Ligia nu s-a limitat însă doar la a colecționa piese locale. Pentru că provine dintr-un sat care este la granița cu județul Bihor, Ligia a reușit să adune ceramică bihoreană, ungurească și slovacă. În prezent, în Casa Bunicii, casă tradițională românească, pot fi admirate mii de obiecte de ceramică și costume populare. Despre colecția de la Iaz are doar cuvinte de laudă și etnograful Camelia Burghele, unul dintre cei mai apreciați oameni de știință din județul Sălaj, ce își desfășoară activitatea la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. “Cunosc bine muzeul Ligiei Bodea. Intențiile familiei sunt lăudabile. Am făcut și eu cercetare de teren în zonă și mi-a fost de mare ajutor. Ideea lor de a amplifica un muzeu etnografic este lăudabilă. Colecția este extrem de valoroasă, demnă de un muzeu de elită. Nu o spun doar eu, o spun toți specialiștii, începând cu cei din București până la Oradea”, declară Camelia Burghele.
Complexul muzeal s-a extins în 2013
Al doilea pas spre realizarea ineditului muzeu, după valorificarea Casei Bunicii, a fost făcut în anul 2013 prin intermediul Centrului de Cultură și Artă Sălaj. În curtea familiei Bodea a fost restaurată în stilul tradițional de la 1800 o casă țărănească românească, ce a aparținut unui fost primar al comunei Plopiș. Casa este locuibilă, iar turiștii care poposesc la Iaz pot retrăi în interiorul ei atmosfera secolului XIX. Până a ajunge în interior, trebuie străbătută o curte împrejmuită cu gard realizat din împletitură de nuiele. La intrare stă de strajă o veche poartă realizată din lemn masiv, pe care sunt sculptate motive florale de pe Valea Barcăului. Scările de lemn care se găsesc la intrarea în casă sunt un alt element specific al arhitecturii românești care a trecut testul timpului. Prispa casei este împodobită cu zeci de obiecte realizate din ceramică ce datează și de la 1700. De pe prispă, urmează accesul într-un hol mic care leagă “tinda” (camera de dormit) de “casă” (bucătăria). La intrarea în tindă, veghează străjuit între cele două ferestre cu ramă din lemn, care sunt singura sursă de lumină a casei, un Cristos răstignit, învelit cu un ștergar cu motive florale românești din zona Iaz. Ștergarele caracteristice Transilvaniei sunt dispuse și în jurul icoanelor care împodobesc interiorul. În incintă se găsesc două paturi de paie, mărginite de cuferele cu zestre ale fetelor de măritat. Încălzirea locuinței se face cu lemne într-o sobă de teracotă.
Bucătăria casei are în mijloc masa tradițională, iar de jur-împrejur, scaune din lemn masiv. Aici, turiștii pot degusta din mâncărurile alese pe care Ligia Bodea le gătește cu dragoste.
Casa slovacă, inaugurată în acest an
Muzeul de Artă Populară al Ligiei Bodea din Iaz se va extinde anul acesta cu încă două gospodării tradiționale, în care turiștii vor putea să retrăiască viața de odinioară a satului. În complexul muzeal de la Iaz a fost strămutată la finele lunii ianuarie o casă tradițională locuită în trecut de slovacii ardeleni. Casa are o poveste impresionantă, în condițiile în care a fost strămutată de patru ori. Locuința are două încăperi. Povestea casei a început în anul 1860, când o familie slovacă din localitatea Halmășd a ridicat construcția pentru a servi drept adăpost familial. Casa a fost strămutată în 1907 în satul Plopiș de o familie de slovaci, unde a rezistat 20 de ani. În anul 1927, un fost prizonier din Rusia, ce a luptat în armata imperială austro-ungară pe frontul din est în primul război mondial a strămutat din nou casa, de această dată în satul locuit în proporție de 90 la sută de slovaci, Făgetu (comuna Plopiș). După moartea fostului prizonier, casa a început să se deterioreze, tencuiala a început să cadă, acoperișul din paie a fost ros de rozătoare, iar apa de ploaie a ajuns și în casă.
Locuința tradițională slovacă și-a aflat însă salvarea la familia Bodea, care a strămutat casa în complexul muzeal, iar cât de curând vor începe lucrările de reamenajare.
Fierăria și drumul pâinii
Ligia Bodea arată oaspeților și uneltele de fierărit pe care le va pune la dispoziția turiștilor, pentru ca oamenii care îi trec pragul să poată vedea cum își confecționau strămoșii uneltele necesare traiului zilnic. Fierăria va fi amenajată într-o veche construcție din lemn, cu fundație din piatră adusă de pe Valea Iazului. Uneltele utilizate în arta prelucrării fierului sunt deja în posesia familiei Bodea, care promite că, de anul acesta, turiștii care-i vor trece pragul vor putea să facă focul, să pregătească jarul și să învețe secretele fierăritului pentru a modela fierul.
Un alt proiect de viitor este amenajarea “drumului pâinii”. Turiștii care vor poposi la Iaz în perioada recoltatului grâului vor putea asista la treieratul cerealelor. După seceriș, turistul va duce grânele la moara din sat unde este produsă făina pentru coacerea pâinii. Drumul pâinii va avea ca punct final cuptorul bătrânesc din curtea muzeului de la Iaz, unde turiștii vor putea coace pâine pe vatră.
Mâncarea tradițională, sărmale cu păsat și moșocoarne reprezintă cireașa de pe tort
Turiștii care poposesc la Iaz sunt serviți așa cum se cuvine. Familia Bodea păstrează cu strictețe rețetele străvechi din sat și îi îmbie pe vizitatori cu gustări alese. La Iaz, turiștii pot degusta sarmale cu păsat, prune uscate, moșocoarne (brânzoici), miere de prune și groștior de bivoliță (smântână), toate pregătite cu mult suflet de tânăra Ligia Bodea.
Prin intermediul Asociației Alexandra Etno-Iaz, familia Bodea îi invită pe toți românii care dispun de resurse financiare sau care dețin o casă tradițională să nu o lase în paragină. “Facem apel la toți românii care dispun de fonduri să ne sprijine demersul pe care-l facem. Noi am investit și nu facem nimic pentru bani, o facem din pasiune. Chiar dacă vin turiști din toate colțurile Europei la Iaz, nu le percepem nici o taxă”, ne-a spus Alexandru Bodea.
Sute de străini poposesc anual la Iaz
La Iaz poposesc anual mii de truriști, dintre care câteva sute sunt străini, după cum spun și proprietarii muzeului. Anul trecut, au ajuns la Iaz grupuri de turiști din Anglia, Franța și Germania. Aceștia nu plătesc nimic nici pentru vizitatul muzeului, nici pentru cazarea oferită de familia Bodea.
Muzeul sălăjean păstrează vii tradițiile ardelenești.
