Comisia Națională a României pentru UNESCO a derulat între 4 și 8 decembrie proiectul internațional „Rolul mass-media în tratarea temei refugiaților și a migranților“, manager de proiect fiind Iris Constantin. Proiectul a constat în instruirea a 30 de reprezentanți media, din 16 țări europene, pe teme specifice legate de una dintre cele mai sensibile și mai presante probleme din regiune, respectiv găzduirea refugiaților și migranților proveniți din zonele defavorizate ale Orientului Mijlociu și Africii, pentru o acoperire media mai precisă.
Cele cinci cursuri de instruire au fost oferite de specialiști din Germania, Ungaria, Marea Britanie și România. Au participat la acest proiect reprezentanți media din 16 țări: Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Marea Britanie, Polonia, România, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia și Ungaria.
La Gala 2017 a Comisiei Naționale a României pentru UNESCO a avut loc vernisajul expoziției de fotografie „Pe Calea Speranței”, de Dimitra Stasinopoulou, pe tema problemelor Greciei cu valul de refugiați și cu taberele încropite la repezeală, fără să aibă posibilitatea să ofere condiții decente. De asemenea, la Gală a fost invitată și colega noastră Adina Mutăr, cu o experiență de patru ani în domeniul refugiaților și migranților, începând cu taberele pentru cei dislocați, aflate pe teritoriul Siriei, dintre care cea mai importantă, în urmă cu câțiva ani, era tabăra Atma, la granița cu Turcia. În prezent, în nordul Siriei, provincia Idlib, încă liberă de milițiile pro-Assad, este împânzită de tabere de oameni dislocați din zonele unde au reintrat trupele regimului.
„Știm cu toții care este rolul jurnalistului, indiferent de subiect, acela de a fi în slujba adevărului. Problema este că și autoritățile trebuie să coopereze cu jurnaliștii care spun adevărul, mai ales când aceștia aduc informații din zone imposibil de ajuns de către oficiali”, a spus Adina Mutăr. Marea problemă în criza refugiaților și a migranților a fost lipsa totală de cooperare între organismele internaționale din domeniul umanitar și organizațiile neguvernamentale „necunoscute“, cărora li s-au pus tot felul de obstacole în transportul ajutoarelor umanitare, în special de către oficiile vamale din Turcia. Nimeni nu a sprijinit inițiativele acestor organizații, deși ONU catalogase criza ca „dezastru umanitar absolut”. În România, Adina Mutăr a însoțit transporturile umanitare trimise de comunitatea sirienilor opozanți regimului Assad, la care s-a alăturat, în special pentru oferirea de ajutoare copiilor din orfelinate, și Community Aid România, fiind prima acțiune în străinătate a acestei organizații de tineri.
Jurnalist în patru misiuni
Adina Mutăr a subliniat importanța Grupului Orient, sirian, care acționa la granița Turcia-Siria, în Reyhanli, oferind servicii medicale gratuite și construind spitale în zonele cele mai afectate de conflict, asigurând și o masă zilnică pentru Tabăra Atma.
Când s-a pornit valul de migranți către Europa, jurnalista Adina Mutăr a însoțit echipele Grupului Orient în patru misiuni în Europa, organizate de Orient-Bulgaria, pentru a oferi servicii medicale gratuite refugiaților și migranților. Tot la granița Turcia-Siria, în Reyhanli, jurnalista a urmărit în timp activitatea primului Centru de Protezare a victimelor de război, tot sirian, care a tratat mii de pacienți, victimele fiind „la scară industrială” ca urmare a bombardamentelor asupra civililor.
În prezent, Centrul de Protezare are și misiuni mobile, în Siria, pentru acordarea de asistență medicală gratuită victimelor cărora nu li se mai permite să iasă în afară. „După toată această experiență, traumatizantă și ca jurnalist, dar mai ales ca om, tot ce îmi doresc este să existe o colaborare, proceduri, reguli, între organismele internaționale specializate în acordarea de ajutor umanitar și organizațiile «necunoscute», care desfășoară o activitate susținută și devotată, pentru a gestiona mai eficient crizele de această amploare”, a încheiat Adina Mutăr.
institutii
