UPDATE, ora 16:34: Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Federaţia Rusă, Cristian Istrate, a fost convocat vineri la sediul Ministerului rus de Externe, unde i s-a transmis o notă privind declararea a zece angajaţi ai misiunii diplomatice române la Moscova ‘personae non gratae’, conform unui comunicat al MAE rus publicat pe pagina sa oficială.
MAE rus subliniază că această măsură reprezintă un răspuns la decizia părţii române din 5 aprilie, pe care o consideră a fi „nemotivată”, de a declara ‘personae non gratae’ zece diplomaţi ai Ambasadei Rusiei la Bucureşti.
„Partea rusă respinge cu hotărâre încercările nefondate ale părţii române de a pune pe seama Rusiei vina pentru crime de război în Ucraina şi condamnă linia Bucureştiului de albire a nelegiuirilor comise de batalioanele naţionaliste împotriva populaţiei civile, precum şi pentru furnizarea de arme, echipamente şi alt fel de asistenţă regimului de la Kiev”, menţionează MAE rus în comunicatul său.
Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a anunţat vineri că Federaţia Rusă a declarat ‘personae non gratae’ zece persoane de la Ambasada României la Moscova, ca o reacţie la gestul similar făcut de către România pe 5 aprilie.
Potrivit unui comunicat transmis de MAE român, decizia autorităţilor române din aprilie a avut la bază activităţile şi acţiunile a zece oficiali ruşi, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.
UPDATE, ora 13:22: Şeful diplomaţiei UE Josep Borrell a anunţat că blocul comunitar va furniza Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 500 de milioane de euro şi şi-a exprimat încrederea că în următoarele zile se va putea ajunge la un acord privind un embargou asupra petrolului rusesc.
Borrell a precizat, într-o discuţie cu presa în marja reuniunii miniştrilor de externe ai G7 de la Weissenhaus (nordul Germaniei), că noul sprijin militar pentru Ucraina va fi pentru armament greu cum sunt tancurile, iar ajutorul total livrat până acum de UE se va ridica astfel la circa 2 miliarde de euro.
„Un nou impuls pentru sprijin militar. (Va fi) mai mare presiune asupra Rusiei, cu sancţiuni economice şi continuarea izolării internaţionale a Rusiei şi combaterea dezinformării”, a spus el.
Şeful diplomaţiei UE s-a declarat de asemenea optimist că în următoarele zile ar putea fi convenit un embargou la nivelul Uniunii asupra petrolului rus.
„Sunt sigur că vom ajunge la un acord. Avem nevoie de el şi îl vom obţine. Trebuie să scăpăm de dependenţa de petrolul rus”, a adăugat Borrell.
Potrivit acestuia, dacă nu va exista un acord la nivel de ambasadori, „luni când se vor întâlni miniştrii (de externe) vor trebui să se dea un impuls politic”.
Statele Unite au acuzat armata lui Putin că a transferat cu forţa „mai multe mii” de ucraineni în Rusia de la începutul războiului la sfârşitul lui februarie, adesea prin „lagăre de filtrare” unde sunt supuşi unui tratament „brutal”.
Kievul a avansat numărul de 1,2 milioane de persoane deportate de Moscova în Rusia. Autorităţile ucrainene denunţă şi existenţa unor „lagăre de filtrare” ruse, frecvent în teritoriile controlate de Rusia din estul Ucrainei, prin care trec aceşti „deportaţi”.
„Statele Unite estimează că forţele ruse au transferat cel puţin câteva mii de ucraineni în aceste +lagăre de filtrare+ şi au evacuat încă cel puţin alte câteva zeci de mii în Rusia sau teritorii controlate de Rusia, uneori fără a le spune celor evacuaţi care era destinaţia lor finală”, a declarat joi ambasadorul american la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Michael Carpenter.
„Fie şi numai din Mariupol”, un oraş-port strategic în prezent controlat practic de Rusia, „estimăm că forţele ruse au strămutat cu forţa câteva mii de civili pe teritoriul rus”, a adăugat el într-un discurs ţinut la Viena, potrivit transcrierii publicate de Departamentul de Stat american.
Diplomatul s-a referit la mărturii despre „interogatoriile brutale”, însoţite de „tortură”, suferite în aceste „lagăre de filtrare”, menite să identifice orice persoană cu „cea mai mică loialitate faţă de Ucraina”.
„Există multe relatări despre confiscarea telefoanelor mobile ale deţinuţilor”, chiar a paşapoartelor acestora, „parole obţinute sub constrângere, reţele sociale şi mesagerii verificate amănunţit în căutarea oricărui semn de opoziţie faţă de războiul barbar purtat de Rusia împotriva Ucrainei”, a detaliat el.
„Potrivit acestor informaţii, cei consideraţi pro-Ucraina sunt transferaţi în aşa-numita +Republică Populară Doneţk+”, controlată de separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, „unde se confruntă cu o soartă sumbră”, a denunţat în continuare ambasadorul Carpenter.
„Aceste acte constituie crime de război”, a protestat el. „Rusia ştie bine” că astfel de „deplasări forţate” sunt „contrare dreptului umanitar internaţional”, a insistat Michael Carpenter.
Potrivit unei responsabile a guvernului ucrainean, Liudmila Denisova, „mai mult de 1,19 milioane” de ucraineni, „inclusiv peste 200.000 de copii, au fost deportaţi în Federaţia Rusă”.
Citește și:
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
