UPDATE, ORA 14:44: Următorul summit al NATO, de la Vilnius, va avea loc în 11-12 iulie anul viitor, a anunţat secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg.
Reuniunea la vârf va avea loc într-un moment în care NATO se confruntă cu „cel mai complex şi imprevizibil mediu de securitate de după războiul rece”, a afirmat el.
Liderii celor 30 de state membre ale alianţei urmează să convină asupra următoarelor etape de întărire a apărării, de revizuire a cheltuielilor militare şi de ajutor pentru Ucraina, a precizat secretarul general.
„Într-o eră a competiţiei strategice în creştere, legătura transatlantică între Europa şi America de Nord în cadrul NATO continuă să fie esenţială pentru securitatea celor un miliard de cetăţeni ai noştri”, a mai spus Stoltenberg.
Invazia rusă în Ucraina a insuflat alianţei occidentale mai multă hotărâre, după ani de dezacorduri interne asupra viitorului NATO. Finalul haotic al celor 20 de ani de intervenţie americană şi aliată în Afganistan nu ajutase prea mult reapropierea, după perioada lungă de tensiuni între SUA şi Europa în mandatul fostului preşedinte american Donald Trump, apreciază dpa, citată de Agerpres.
Planeta „nu-şi poate permite un singur foc de armă”, a declarat într-un mesaj video către conferinţa COP27 preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, acuzând Rusia că a deturnat „acţiunile colective” necesare împotriva schimbării climatice.
„Există cei pentru care schimbarea climatică este numai retorică, marketing (…) Ei sunt cei care împiedică realizarea obiectivelor climatice”, a declarat preşedintele ucrainean la finalul celor două zile ale summitului de la Sharm el-Sheikh, în Egipt.
„Sunt cei care, în birourile lor, îşi bat joc de cei care se luptă pentru a salva viaţa pe planetă, susţinând în acelaşi timp în public acţiunea pentru natură”, a adăugat el.
„Sunt cei care lansează războaie de agresiune, când planeta nu-şi poate permite un singur foc de armă pentru că are nevoie de o acţiune colectivă”, a insistat şeful statului ucrainean într-un mesaj rostit în engleză.
„Nu putem avem o politică privind clima eficientă fără pace pe Terra, pentru că naţiunile se gândesc numai să se protejeze ele însele, aici şi acum, de ameninţările generate de agresiunea rusă”, a adăugat el, evocând în special crizele alimentare şi energetice legate de acest război, dublate de o relansare a anumitor centrale pe cărbune.
„Trebuie să-i oprim pe cei care, prin războiul lor ilegal, distrug capacitatea lumii de a lucra unită pentru un obiectiv comun”, a mai declarat el.
Evocând în special distrugerea pădurilor ucrainene după invazia rusă de la sfârşitul lui februarie, el a făcut apel la lume să susţină crearea unei „platforme mondiale pentru a evalua impactul acţiunilor militare asupra climei şi mediului”. Un subiect care va fi evocat miercuri, în cadrul unei eveniment organizat de Ucraina la COP27.
Citește și:
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
