Calea către vânzările permanente de obligațiuni comune de către guvernele din zona euro va fi lungă, dar războiul din Ucraina ar fi putut ajuta la deschiderea drumului, scrie Reuters.
Conflictul a determinat țările europene să mărească bugetele de apărare și dezvoltarea energiei regenerabile.
Uniunea Europeană emite deja obligațiuni comune pentru un fond de recuperare post-COVID în valoare de 800 de miliarde de euro (879 de miliarde de dolari).
Cu toate acestea, noțiunea de schemă permanentă a reapărut pe piețe. Fără să o considere o perspectivă imediată, mulți cumpără obligațiuni din țări care ar beneficia cel mai mult, precum Italia.
Christian Odendahl, economist-șef la Centrul pentru Reforme Europene, vede războiul, pe care Moscova îl numește „operațiune militară specială”, un fel de punct de cotitură pentru Europa, chiar dacă drumul rămâne neclar.
Ar afecta „integrarea europeană la fel de mult sau mai mult cu cât criza COVID a ajutat la propulsarea unei capacități fiscale comune și a împrumuturilor, care erau ambele de neconceput atunci când corona era încă o bere”, a spus Odendahl.
Susținătorii transmit că obligațiunile comune ar fi un semnal puternic al coeziunii europene. Acestea ar ridica profilul monedei euro și ar extinde rezerva europeană de titluri de valoare de top, permițându-le să concureze cu trezoreriile americane ca active de rezervă la nivel mondial.
Germania și-a modernizat armata. Dacă toți membrii europeni NATO se angajează să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare, cheltuielile totale vor crește cu un sfert, cel mai mare impuls din ultimele trei decenii, estimează JPMorgan.
Potrivit BofA, asta ar putea necesita alte 150-200 de miliarde de euro din cheltuielile combinate ale zonei euro doar în 2022-2023.
Tăierea legăturilor cu gazele rusești, așa cum intenționează Comisia Europeană, ar putea adăuga peste 130 de miliarde de euro în acest an la factura de energie a blocului, deja încinsă, arată calculele Reuters Breakingviews.
În timp ce statele UE mai îndatorate vor fi reticente să suporte singure aceste costuri, dezbaterea comună privind obligațiunile vorbește și despre schimbările declanșate de criza COVID. A adus recunoașterea a rolului cheie al politicii fiscale în perioadele de criză.
Argumentul susține acum că, la fel ca COVID, războiul este un șoc exogen care afectează toate statele UE, oferind un răspuns comun și mai eficient decât o serie de eforturi naționale necoordonate.
Nord și Sud
Germania și alți membri mai bogați ai blocului se opun oricărei mișcări către o uniune fiscală, cu împrumuturi și cheltuieli comune.
Ei susțin că Next Generation EU , fondul de recuperare, pentru care vânzările de obligațiuni au început anul trecut, rămâne în cea mai mare parte neutilizat, cu doar 74 de miliarde de euro plătiți până acum.
În prezent, împrumuturile fondului de recuperare se încheie în 2026, iar ultimele obligațiuni ajung la scadență în 2058.
Dar, deși fondul creează un precedent, nu este un instrument obișnuit, spune Francesco Papadia, fost director general al operațiunilor de piață la BCE și acum membru senior la Institutul Bruegel.
„Obligațiunile comune vor fi posibile doar în circumstanțe excepționale, precum cele actuale… când va fi considerată indispensabilă pentru a face față efectiv crizei”, a spus Papadia, adăugând că nu crede că acest lucru este încă clar de război.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
