Decizia Chinei a venit după protestele furioase de anul trecut, declanșate de impunerea unui normativ similar, această nouă lege reprezentând o amenințare și mai mare pentru identitatea unui Hong Kong căruia i se va putea submina independența judiciară și i se vor putea anula libertățile unice, inexistente în partea continentală a Chinei. Fără a fi fost expusă publicului, dar fiind argumentată de către oficialii de la Beijing drept extrem de necesară pentru combaterea tulburărilor, a instabilității și pentru respingerea criticilor văzute ca și ingerințe în treburile interne, noua lege a atras condamnări internaționale și a stârnit dure manifestații de protest în Hong Kong. Chiar dacă, oficial, China nu a confirmat că legea a fost adoptată, surse guvernamentale spun că normativul a fost aprobat cu unanimitate într-o sesiune a Comitetului Permanent al Congresului Național al Poporului de la Beijing, urmând să fie adăugat codexului constituțional al Hong Kongului, în mod demonstrativ, cu o zi înainte de a 23-a aniversare a predării insulei de către Marea Britanie, o dată marcată în mod tradițional de proteste sociale pro-democrație.
Urmare a intrării în vigoare a legii, Beijingul va înființa un nou birou de securitate în insulă, birou care nu se va ocupa doar de cazurile de siguranță națională, ci va supraveghea și educația națională pe probleme specifice în școlile din Hong Kong. În plus, orașul va trebui să-și înființeze propria comisie de securitate națională pentru a pune în aplicare legile, aceasta urmând să fie condusă de un consilier numit de către Beijing. Alte două măsuri care au stârnit temeri sunt cele ce se referă la numirea în Hong Kong a unui director executiv ce va avea puterea de a numi judecători pentru audierea cazurilor de securitate națională, pe de o parte, și punerea sistemului legislativ local, în caz de litigiu, sub autoritatea legilor de la Beijing, pe de altă parte.
1997, anul în care China se angaja să asigure 50 de ani de autonomie politică în Hong Kong
În 1842 Marea Britanie a obținut de la împăratul Chinei controlul Hong Kong, în scopul de a construi un port pentru navele britanice de comerț. Jumătate de secol mai târziu, Marea Britanie obținea de la China concesionarea insulei și a câtorva zone din vecinătatea ei pe o perioadă de 99 de ani. De-a lungul anilor, orașul a devenit unul dintre cele mai mari porturi din lume, centru comercial și financiar de prim rang în lume, având o populație de 7 milioane de locuitori. În 1997 teritoriul a fost retrocedat guvernului de la Peking, cu angajamente privind păstrarea unei autonomii politice pe o perioadă de 50 de ani, în baza „Legii fundamentale a regiunii administrative speciale Hong Kong”, adoptată în urma semnării tratatului sino-britanic din 1984.
Hong Kong-ului îi rămâne doar dreptul de face tot cea ce îi ordonă Beijingul
Noua lege de securitate din Hong Kong este în fapt un instrument de suprimare a curentelor de opinie alternative, manipulat pentru a răspunde nevoilor Partidului Comunist privind ”unitatea de monolit” la nivel social.
Însăși natura legii subminează libertățile care diferențiau Hong Kong de restul Chinei și contribuiau la definirea caracterului orașului. Din această vară, insula va suferi epurări masive în zona celor preocupați de libertăți civile precum libera exprimare, dreptul la protest și un sistem judiciar complet independent și robust.
Amenințarea securității naționale rămâne doar un pretext pentru oficialii chinezi, câtă vreme acțiunile subversive, oricât ar fi fost de violente, atacurile împotriva instituțiilor statului, atentatele publice sau acțiunile unor grupări de crimă organizată, toate erau prevăzute și aspru sancționate de legislația deja în vigoare în Hong Kong. Ca atare, după două decenii în care Beijingul a căutat diverse metode de a controla Hong Kongul, neobținând alt efect decât acela al trimiterii locuitorilor în tabăra pro-democrație, un normativ care oferă autorităților posibilitatea de a pune punct simpozioanelor internaționale organizate pe tema libertăților de exprimare, astupând vocile tuturor celor care invocă drepturile omului și independența insulei este exact resursa care până astăzi lipsea mecanismului represiv.
Regatul Unit oferă pașapoarte britanice locuitorilor din Hong Kong
Primele efecte ale noii legi represive s-au făcut deja simțite, unul dintre cei mai proeminenți activiști din Hong Kong, Joshua Wong, declarând, marți, după adoptarea normativului, că va renunța la activitatea sa în cadrul grupul pro-democrație Demosisto, pe care l-a condus până acum.
Tot de marți, Taiwanul a emis avertizări oficiale către cetățeni, cu privire la riscurile nou instituite în privința vizitării Hong Kong-ului. De asemenea, Washingtonul a anunțat că va pune capăt relației comerciale cu statut special din Hong Kong, în timp ce Parlamentul European urmează să aducă China în fața judecătorilor Curții Internaționale de Justiție de la Haga. Nu în ultimul rând, Marea Britanie a declarat că își va schimba regulile de imigrare și va oferi milioanelor de localnici din Hong Kong „o rută către cetățenia britanică”.
