Ziua „insurecţiei armate antifasciste şi antiimperialiste” va fi „sărbătorită” de cinefilii bucureşteni pe terasa Cărtureşti-Verona cu un film documentar de cinci stele, realizat de regizorul Alexandru Solomon: „Marele jaf comunist”. Filmul spune povestea incredibilă a unui jaf armat căruia i-ar fi stat bine în Vestul Sălbatic, dar care a fost pus în practică în plină Românie stalinistă.
Urmând un „scenariu” demn de Hollywood, pe 28 iulie 1959 o maşină a Băncii Naţio-nale a României a fost oprită în plină zi şi jefuită de patru bărbaţi înarmaţi, cu feţele acoperite, şi de o femeie. Ei au reuşit să fure incredibila sumă de 1.686.000 de lei, reprezentând aproximativ 250.000 de dolari. Au urmat, după cum era de aşteptat, arestări masive, mai ales în rândul celor consideraţi a fi „elemente duşmănoase”, respectiv intelectuali şi simpatizanţi liberali sau ţărănişti. Dar surpriză! Adevăraţii autori ai jafului erau tovarăşi de nădejde, care deţinuseră chiar funcţii-cheie în aparatul de conducere al Republicii Populare Române.
Cine erau hoţii?
Capul bandei se numea Alexandru Ioanid, pe adevăratul său nume Leibovici, care avusese o funcţie importantă în Miliţie, ca şef al Direcţiei Judiciare. Acesta era rudă cu ministrul de Interne al Republicii Populare Române, Alexandru Drăghici. Din grup mai făceau parte fratele său, Paul Ioanid, profesor universitar, cu studii la Moscova, fost şef de catedră la Academia Militară, Igor Sevianu (Herscovici pe numele adevărat), inginer de aviaţie, fost locotenent în Miliţie, soţia acestuia, Monica, Haralambie Obedeanu (Lazarovici), fost jurnalist la „Scânteia” şi decan al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Academiei „Ştefan Gheorghiu”, şi Saşa Muşat (Glanzstein Abrasa), profesor universitar, rudă cu Emil Bodnăraş. Prinşi de organele vigilente ale statului, ei au fost amăgiţi că vor fi eliberaţi dacă îşi vor face public autocritica în faţa poporului într-un film care să reconstituie jaful.
Filmul de autodenunţare a fost realizat de regizorul Virgil Calotescu de la studioul de film Sahia în 1960 şi s-a numit „Reconstituirea” (ca să vedeţi la ce pericol se expunea regizorul Lucian Pintilie câţiva ani mai târziu). Evident că foştii fraţi de arme ai hoţilor nu s-au ţinut de cuvânt (atâta lucru puteau să prevadă şi ei, ca mari comunişti ce erau) şi, îndeplinindu-şi rolul „artistic” după ce pe cel istoric l-au ratat, bărbaţii au fost condamnaţi la moarte şi executaţi, iar femeia – la muncă silnică pe viaţă. Monica Sevianu a scăpat după câţiva ani din închisoare şi a putut emigra în Israel. (De altfel, una dintre acuzaţiile care li s-au adus autorilor jafului a fost aceea că ei ar fi dorit să susţină cu banii furaţi mişcarea sionistă. O acuzaţie imposibil de dovedit, dar, după cum se ştie, autorităţilor comuniste nu le trebuiau dovezi ca să condamne pe cineva la moarte.)
După mai bine de 40 de ani de la acele fapte, a intrat în scenă regizorul Alexandru Solomon, care a făcut un making of peste timp al filmului de propagandă comunistă „Reconstituirea”, prezentând în acelaşi timp şi acel jaf, pe cât de bizar, pe atât de inutil, căci ce ar fi putut face cei şase hoţi cu mai bine de un milion şi jumătate de lei, monedă pe care nu ar fi putut-o schimba nicăieri în lume fără să dea de bănuit?
Filmul filmului
În documentarul său, „Marele jaf comunist”, considerat de regretatul critic Alex Leo Şerban „unul dintre cele mai inteligente filme (documentare şi pelicule de ficţiune reunite) făcute vreodată în România”, Alexandru Solomon a realizat interviuri cu martori ai evenimentului, inclusiv cu realizatorul faimoasei reconstituiri.
Cu ocazia zilei de 23 august (o zi mai plină de simboluri nici că se putea găsi), Parada Film lansează DVD-ul de colecţie „Marele jaf comunist”, ce cuprinde atât documentarul lui Alexandru Solomon, cât şi filmul „Reconstituirea”, regizat de Virgil Calotescu pe scenariul „scris” de Ministerul de Interne al Republicii Populare Române. 
