Doi membri ai Comisiei Europene au solicitat luni. recurgerea la un împrumut european cu scopul de a face faţă crizei coronavirusului într-un articol de opinie publicat în ziare din Franţa şi din Germania, în care Guvernul german este criticat pentru că se opune emiterii de coronabonduri.
Fără a numi direct Germania, de poziția căreia depinde de fapt această decizie, fiind singura mare putere care s-a opus în ultima perioadă sugestiilor de acest tip, comisarul european pentru piaţa internă Thierry Breton şi cel pentru economie, Paolo Gentiloni, cer celor 27 de state membre ale UE – într-un editorial publicat în ziarele Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Le Monde – să-şi demonstreze” solidaritatea” creând un fond european finanţat prin impozite şi capabil să emită obligaţiuni pe termen lung. Potrivit celor doi comisari, acest fond nu ar trebui totuşi să servească decât pentru finanţarea dezvoltării economice după criza declanşată de epidemia de COVID-19.
Germania, neînduplecată
Spania și Italia, susţinute şi de Franţa, care au fost până acum cele mai afectate de pandemie şi au finanţe publice fragile, ar dori un sprijin financiar masiv din partea UE pentru depăşirea consecinţelor sanitare, economice şi sociale ale crizei şi pledează pentru punerea în comun (”mutualizare”) a datoriilor publice ale ţărilor din zona euro, care să ia forma unor ”coronabonduri”, soluție care este însă respinsă cu fermitate de Germania, Olanda şi alte state din nordul Europei, mai riguroase pe plan bugetar.
În plus, Breton şi Gentiloni vor ca ideea lor să fie complementară planului promis Ursula von der Leyen. Potrivit lor, sumele vehiculate sunt de o asemenea factură încât UE are nevoie de un al ”patrulea pilon” în plus faţă de celelalte trei constituie prin fondul de ajutor MES (Mecanismul European de Stabilitate), Banca Europeană de Investiţii şi iniţiativa pe termen scurt a UE pentru a garanta planurile privind şomajul parţial în statele membre.
Un lucru este sigur, ”timpul presează” şi ”trebuie să fim creativi”, avertizează cei doi semnatari ai editorialului citat, publicat în ajunul unei reuniuni a miniştrilor de finanţe UE care intenţionează să abordeze – în cadrul unei videoconferinţe – mijloacele financiare de luptă împotriva pandemiei.
Un ”Plan Marshall” nu se poate fără Germania, centrul economic al UE
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis vineri instituirea unui ”Plan Marshall” european, prin bugetul UE pentru perioada 2021-2027, cu scopul de a relansa economia după criză.
Mai multe voci cer solidaritatea Berlinului, inclusiv șeful Bundestagului
Preşedintele Adunării Naţionale a Franţei, Richard Ferrand, şi omologul său german, Wolfgang Schäuble, pledează pentru ”mai multă solidaritate şi integrare financiară” în Europa în faţa crizei coronavirusului, într-un articol de opinie care urmează să apară luni în cotidianele Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Le Figaro, notează AFP.
”Această criză fără precedent trebuie să ne facă să gândim la noi paşi pentru mai multă solidaritate şi integrare financiară. Suntem convinşi că această dezbatere merită să fie continuată şi că parlamentele noastre trebuie să contribuie la aceasta pentru a înlătura neînţelegerile şi a merge mai departe împreună”, au scris ei, referindu-se, în mod evident, la refuzul Germaniei de până acum de sprijinire a ideii coronabondurilor.
Prim-ministrul Spaniei
Premierul spaniol Pedro Sanchez a făcut apel duminică la o intervenţie fiscală ambiţioasă a UE, inclusiv o punere în comun a datoriilor. ”Este momentul să acţionăm cu solidaritate, prin crearea unui nou mecanism de mutualizare a datoriei”, a scris Sanchez într-un articol de opinie pentru mai multe ziare, printre care La Repubblica din Italia şi Frankfurter Allgemeine Zeitung din Germania. Poziţia cancelarului german Angela Merkel este neschimbată, a spus însă şeful său de cabinet, Helge Braun.
Guvernul german ”este sceptic faţă de orice pune în pericol stabilitatea economică şi monetară a zonei euro”, a afirmat el, citat de Frankfurter Allgemeine Zeitung.
