Tensiunile au legătură cu un zid la frontieră şi explorările de petrol şi gaze în apele teritoriale contestate, relatează Reuters.
Disputele asupra construcţiei de către Israel a unui zid la frontieră, începerea explorărilor de petrol şi gaze în mare şi arsenalul grupării şiite Hezbollah susţinute de Iran au adâncit tensiunile dintre Liban şi Israel, ambele ţări prietene ale Statelor Unite, dar care se consideră una pe cealaltă drept duşmani.
Libanul a semnat în această lună primele sale acorduri de explorare şi producţie de petrol şi gaze offshore cu un consorţiu format din Total (Franţa), gigantul energetic italian Eni şi Novatek (Rusia). Unul dintre cele două perimetre date consorţiului, Blocul 9, este în ape revendicate de Israel.
David Satterfield, asistentul pentru Orientul Mijlociu al secretarului de stat american, a făcut naveta între Israel şi Liban în încercarea de a detensiona situaţia.
El s-a întâlnit cu ministrul de externe Gebran Bassil miercuri la Beirut. Cei doi s-au întâlnit ultima dată vinerea trecută după care preşedintele parlamentului libanez, Nabih Berri, a reiterat respingerea de către Liban a propunerilor Statelor Unite pentru soluţionarea litigiului maritim ca „inacceptabile”.
Aceste propuneri făceau o trimitere aparentă la o linie de demarcaţie maritimă propusă de diplomatul american Frederic Hof în 2012, care ar acorda Libanului aproximativ două treimi şi Israelului circa o treime dintr-o zonă maritimă triunghiulară disputată, de aproximativ 860 km pătraţi.
Satterfield a plecat de la ambele întâlniri fără a face comentarii publice.
Ambasada SUA în Liban a declarat că Satterfield „continuă să se implice” în legătură cu problemele regionale şi să ajute Libanul să îşi dezvolte resursele în acord cu vecinii săi, informează AGERPRES.
