Anul 2014 va fi declarat "Anul Brâncoveanu", pentru a marca 300 de ani de la tortura Brâncovenilor, arată un proiect de Hotărâre de Guvern, publicat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii.
Ministerul Culturii a propus Guvernului declararea anului 2014 "Anul Brâncoveanu", având în vedere importanţa şi contribuţia majoră a domnitorului în istoria şi cultura naţională, precum şi faptul că în anul 2014 se împlinesc 300 de ani de la martiriul lui Constantin Brâncoveanu şi a fiilor acestuia. Proiectul va fi coordonat de un comitet format din mai mulţi miniştri şi profesionişti din domeniul culturii, din ţară şi străinătate.
Anii domniei lui Brâncoveanu au fost marcaţi de un progres economic şi cultural-artistic, de iniţiative de modernizare a aparatului statal, de reformare a sistemului fiscal. A organizat cancelaria statului în vederea întreţinerii raporturilor cu puterile străine. Epoca brâncovenească s-a deschis influenţelor occidentale care au început să prevaleze asupra celor orientale. Astfel s-a creat o sinteză originală naţională, prin aportul tradiţiei răsăritene şi a celei occidentale.
Principalele direcţii ale politicii lui Constantin Brâncoveanu au fost: întărirea rolului domniei; reorganizarea sistemului fiscal; promovarea unor relaţii strânse cu Moldova şi Transilvania.
Până în anul 1709, Constantin Brâncoveanu a reuşit să menţină o politică echilibrată între Imperiul Otoman, căruia îi era vasal, şi Sfântul Imperiu Roman (Habsburgic), a cărui expansiune ajunsese până la hotarele Ţării Româneşti (după cucerirea Transilvaniei, recunoscută de Poarta Otomană prin tratatul de pace de la Karlowitz, din 1699).
În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, cultura românească a cunoscut o perioadă de înflorire, domnitorul fiind un fervent sprijinitor al culturii. În cei 26 de ani de domnie, Brâncoveanu s-a dovedit un gospodar desăvârşit şi bun administrator al avuţiilor ţării, instaurând o epocă de prosperitate şi de pace.
