Discuţiile, care nu s-au concretizat niciodată, propuneau, de pildă, favorizarea conţinuturilor care propuneau asistenţă pentru aceste persoane, prin redirecţionarea internauţilor către grupuri de apărare a migranţilor.
Ele au început prin e-mail la două zile după ce preşedintele Trump a semnat, în ianuarie 2017, prima versiune a ordinului său executiv controversat, ce viza iniţial şapte state, scrie WSJ.
Măsura a fost atacată pe multiple fronturi judiciare înainte de a fi validată, în cele din urmă, de Curtea Supremă în luna iunie, într-o formă modificată.
Angajaţii Google au mai avut în vedere adaptarea funcţiilor de căutare pentru contracararea ‘rezultatelor islamofobe, provenite din căutarea termenilor ”islam”, ”musulman”, ”Iran” etc.’ sau ”Mexic’, ‘hispanic’ şi ‘latino’, mai scrie cotidianul.
Un e-mail al unui angajat al departamentului de marketing face referire la un brainstorming în cadrul grupului cu privire la modalităţile de a reacţiona la ordinul executiv al lui Trump.
Aceste dezvăluiri ar putea să-l încurajeze pe preşedinte în criticile sale faţă de Google, pe care îl acuză că, în rezultatele căutărilor, blochează opiniile conservatoare.
Google a precizat însă că niciuna din ideile discutate nu a fost pusă în aplicare.
‘Google nu a manipulat niciodată rezultatele căutărilor şi nu a modificat niciunul din produsele sale pentru a promova o ideologie politică anume – nici în perioada campaniei politice actuale, nici în timpul alegerilor din 2016, nici după decretul prezidenţial al dlui Trump în privinţa imigraţiei’, a dat asigurări compania.
‘Procedurile şi politica noastră nu ar fi permis manipularea rezultatelor căutărilor în scopul promovării unor ideologii politice’, mai spune Google.
Acesta se numără printre cele în jur de o sută de companii high-tech care au depus o plângere în justiţie în 2017, acuzând ‘daune importante aduse comerţului american, inovaţiei şi creşterii economice’ prin ordinul executiv respectiv.
