Până la sfârșitul zilei de duminică, somalezii ar trebui să știe cine este viitorul lor președinte, dar acest vot mult întârziat, implică doar 329 de persoane și are loc într-o zonă puternic fortificată, scrie BBC.
Circumstanțele neobișnuite evidențiază problemele de securitate ale Somaliei, precum și lipsa de responsabilitate democratică.
Capitala, Mogadishu, este în izolare totală până luni dimineață.
Parlamentarii au început să voteze în ceea ce se așteaptă să fie o competiție strânsă.
Câștigătorul dintre cei 35 de candidați, care au înregistrat un număr record, va trebui să se confrunte și cu impactul secetei în curs de desfășurare.
Dar marea sarcină, este de a smulge controlul asupra unei mari părți din Somalia de la al-Shabab.
Gruparea militantă islamistă care are legături cu al-Qaeda continuă să domine mari părți ale țării și comite atacuri frecvente în Mogadiscio și în alte părți.
Guvernul federal luptă împotriva al-Shabab, cu aproximativ 18.000 de soldați.
Somalia nu a mai avut alegeri democratice de tipul „o persoană – un vot” din 1969.
Acel vot a fost urmat de o lovitură de stat, de dictatură și de un conflict în care au fost implicate milițiile clanurilor și extremiștii islamiști.
Instabilitatea este unul dintre motivele pentru care Somalia nu a reușit să organizeze alegeri directe.
Aceasta este doar a treia oară când alegerile indirecte pentru președinte au putut avea loc chiar în Somalia. Cele anterioare au avut loc în țările vecine Kenya și Djibouti.
Cine candidează la președinție?
Patru candidați au renunțat în ultimul moment, rămânând 35 în cursă.
Printre aceștia se numără actualul președinte, Mohamed Abdullahi „Farmajo”, doi foști președinți, Sharif Sheikh Ahmed și Hassan Sheikh Mohamud, și un fost prim-ministru, Hassan Ali Kheyre.
Aceștia patru, împreună cu președintele regiunii somaleze Puntland, Sa’id Abdullahi Deni, sunt considerați a fi favoriți.
Discursurile lor s-au axat pe stabilitate politică, îmbunătățirea securității și reforme economice.
Fawzia Yusuf Adam, fost ministru de externe, este singura femeie dintre cei care își doresc funcția supremă.
Cum va avea loc votul?
Acest vot ar fi trebuit să aibă loc anul trecut, când s-a încheiat mandatul de patru ani al dlui Farmajo. Însă divergențele politice și instabilitatea au întârziat scrutinul, iar președintele a rămas la putere.
Parlamentarii care îl aleg pe următorul președinte au fost aleși la rândul lor de delegați desemnați de clanurile puternice ale țării.
Aceștia sunt adunați într-un hangar mare al aeroportului din tabăra bine păzită Halane. Aceasta este principala bază militară a misiunii Uniunii Africane în Somalia (Atmis), precum și sediul misiunilor diplomatice și al agențiilor umanitare.
Votul se desfășoară prin vot secret.
Ambele camere ale parlamentului votează într-un prim tur, iar primii patru candidați trec în turul al doilea.
Cel care va câștiga acest al doilea tur va guverna țara pentru următorii patru ani.
Alegerile anterioare au fost afectate de acuzații de cumpărare de voturi, candidații oferind bani în schimbul voturilor.
Ce a spus Al-Shabab?
La alegerile anterioare, al-Shabab a amenințat și chiar a răpit bătrânii clanurilor după ce i-a condamnat pentru participarea la ceea ce a considerat a fi un scrutin neislamic.
De data aceasta, reacția sa la alegeri a fost mai discretă, existând temeri cum că membrii sau simpatizanții săi ar fi încercat în secret să obțină locuri în parlament în încercarea de a submina sistemul din interior.
Această temere a fost exprimată public de președintele vecinului Djibouti, Omar Guelleh, în 2020, când a fost citat spunând: „Mă tem că vom ajunge să avem un parlament controlat indirect de al-Shabab, deoarece vor fi cumpărat sprijinul unora dintre parlamentari”.
Unii analiști au fost de părere că dl Guelleh a exagerat posibilitatea ca al-Shabab să se impună în parlament, dar nu există nicio îndoială că este o forță politică majoră în Somalia.
Care sunt provocările cu care se va confrunta următorul președinte?
Pe lângă amenințarea continuă din partea al-Shabab și necesitatea de a-i alunga cumva pe militanți, Somalia suferă de o secetă care a afectat țările din regiune.
Aceasta a declanșat o criză umanitară în care 3,5 milioane de somalezi sunt expuși riscului de foamete severă, potrivit ONU. Păstorii care și-au pierdut turmele vin în orașe în căutarea unei modalități de supraviețuire.
De asemenea, țara este afectată de inflația de alimente și carburanți provocată de războiul din Ucraina.
Există presiuni pentru finalizarea procesului constituțional și pentru a se asigura că țara va avea alegeri democratice în următorii patru ani.
Cu toate acestea, intermediarii puterii din Somalia au convenit cu mult timp în urmă că alegerile cu un singur vot personal vor avea loc până în acest an, dar nu au reușit să își îndeplinească promisiunea.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
