Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Liderii recentului val de proteste împotriva conducerii politice din Iran ar trebui condamnaţi la pedeapsa maximă

Iranul vrea condamnarea la moarte a organizatorilor protestelor

Liderii recentului val de proteste împotriva conducerii politice din Iran ar trebui condamnaţi la pedeapsa maximă, a afirmat Hamid Shahriari, adjunctul șefului Centrului de Statistici Judiciare și Tehnologii Informative din Iran.

Adina Mutar 0 comentarii

Actualizat: 08.01.2018 - 23:02

Administrația Trump plănuiește să ceară o reuniune de urgență a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU în privința protestelor din Iran și a arestărilor masive efectuate de regimul de la Teheran.

Pedeapsa cu moartea este cea mai severă sentinţă din Iran şi poate fi aplicată pentru mai multe tipuri de fapte penale, printre care trafic de droguri, crimă sau înaltă trădare, multe dintre execuții fiind publice, ceea ce nu a contat când s-a semnat acordul nuclear din 2015, inițiativa președintelui Barack Obama, pe care Donald Trump vrea să o aducă la nivelul realității.

SUA susțin opoziția iraniană, care a organizat protestele recente, cele mai largi din 2009, și care s-au soldat cu 21 de morți și mii de arestări.

Hamid Shahriari nu a menţionat numărul persoanelor arestate în legătură cu aceste proteste, care au început la sfârşitul lui decembrie şi s-au concentrat în primă fază pe nemulţumiri privind situaţia economică, însă ulterior s-au transformat în demonstraţii ample de dezacord faţă de elita politică şi religioasă din Iran.

Conform unor estimări, între 1.000 şi 1.800 de persoane ar fi fost arestate în timpul demonstraţiilor. Opoziția iraniană a estimat la aproape 3.000 numărul persoanelor reținute.

    Modificări ale acordului nuclear

Acum, Administrația Trump studiază opțiunile în privința acordului nuclear semnat în 2015, decizie pe care trebuie să o prezinte săptămâna aceasta. Cuvântul de ordine este „Modifică sau anulează”.

Oamenii președintelui american lucrează cu experți în legislație internațională pentru a propune modificări ale acordului, care să limiteze la maximum posibilitatea regimului de la Teheran de a dezvolta, în secret, programe nucleare și balistice.

Cel mai probabil, SUA vor continua să aplice sancțiuni oamenilor regimului de la Teheran, implicați în asigurarea resurselor și în programele interzise.

Beneficiile economice în urma inițiativei lui Obama privind acordul nuclear a adus Iranului sute de miliarde dolari, conform experților, bani pe care Teheranul nu i-a investit în programe pentru populație, care deține un record de șomaj, ci în extinderea influenței militare a regimului mullahilor.

Noile sancțiuni și propuneri ale SUA sunt o contracarare a agresiunilor regionale în care s-a implicat Teheranul, în Siria, Irak, Yemen, prin miliții șiite, unele aflate pe lista grupărilor teroriste. Pentru 2018, Administrația Trump și-a propus să stopeze aceste agresiuni și să susțină protestele populației ce vizează schimbarea regimului mullahilor.

Sancțiunile au ca țintă bănci, oameni de afaceri sau entități financiare și oficiali iranieni, care au legătură cu programul balistic și cu opresiunea revoltei populare coordonată de Gărzile Revoluționare.

De asemenea, sancțiunile vor viza pe toți aceea care ajută Iranul să se înarmeze și să-și dezvolte planurile militare extremiste, precum și cele ce beneficiază de asistența financiară a regimului de la Teheran, cum ar fi organizația teroristă libaneză Hezbollah, grupările palestiniene Hamas și Jihadul Islamic.

Europa nu se aliniază viziunii strategice americane, cerând respectarea acordului nuclear din 2015. Însă Uniunea Europeană îl invită, săptămâna viitoare, pe ministrul iranian de Externe să discute despre recentele proteste antiguvernamentale.

Rusia susține regimul de la Teheran, după cum susține toate regimurile dictatoriale, dar Vladimir Putin încă nu s-a exprimat decisiv împotriva obiectivelor SUA, Moscova cerând doar ca nimeni să nu se amestece în treburile interne ale Iranului.

Liderii protestatarilor sunt fie membri ai Mujahedinilor Poporului din Iran, o grupare în exil care susţine răsturnarea Republicii Islamice, fie monarhişti. Mulţi oficiali au acuzat de asemenea puteri străini că au alimentat revolta.

Între timp, opoziția iraniană din exil, inlcusiv cea din România, organizează proteste în fața ambasadelor Iranului, cerând eliberarea deținuților.

Comentarii

loading...