Uniunea Europeană trebuie să își schimbe strategiile în noul an, spun oficialii. Potrivit acestora, 2022 poate fi un an decisiv pentru Europa.
În 2022, Uniunea Europeană trebuie să se confrunte cu unele dintre cele mai dificile provocări, dacă dorește să devină vreodată puterea geopolitică pe care liderii săi și-o doresc, spun specialiștii. Pandemia de Covid-19 a încetinit progresul la care visau europenii, mai ales că, în ultimii doi ani, politica globală a creat mai multe probleme blocului. Potrivit oficialilor, acestea se vor agrava doar dacă nu se iau măsuri prompte.
Strategiile UE vor fi schimbate în 2022
Conform unei analize CNN, fie că este vorba de o criză a migrației la frontiera blocului cu Belarus, fie de amenințările comerciale chineze, UE are mare nevoie de o strategie pentru a face față lumii dincolo de granițele sale înainte ca aceste probleme hibride să copleșească și să slăbească uniunea.
Comisia a făcut propuneri îndrăznețe care, teoretic, ar putea contribui într-un fel la rezolvarea acestor probleme. În ceea ce privește agresiunea Rusiei și alte conflicte militare, UE a propus unități de desfășurare rapidă adaptate unor misiuni specifice, reducând dependența de NATO și SUA pentru a proteja continentul.
În ceea ce privește dezvoltarea tehnologiei, Parlamentul European a propus pentru 2022 să lucreze la actele legislative privind serviciile digitale și piețele digitale care urmăresc protejarea drepturilor utilizatorilor online cât și încetarea practicilor neloiale ale marilor platforme online.
Referitor la problemele legate China, Bruxelles-ul încearcă să contracareze inițiativa gigantică de infrastructură globală a Beijingului, oferind opțiuni alternative de investiții. În ultimii ani, UE a încercat să meargă pe o frânghie aproape imposibilă, menținând un parteneriat economic cu China, fără a înstrăina SUA, care se arată din ce în ce mai anti-Beijing.
Perioada în care Donald Trump a fost președintele SUA a făcut Europa să conștientizeze că nu își poate permite să se bazeze în totalitate pe America ca aliat. Majoritatea oficialilor europeni sunt de acord că provocările cu care se confruntă UE trebuie abordate, dar realitatea încercării de a realiza o politică externă comună a fost deosebit de dificilă pentru un bloc de 27 de țări cu priorități interne diferite. În consecință, orice politică externă comună a UE este la atitudinea statelor membre individuale, care exercită drepturi de veto de blocare a unanimității.
Țări precum Ungaria și Polonia, care în ultima perioadă au contestat dreptul european prin politici anti-UE, dețin puterea de a combate orice politică semnificativă a UE ca răzbunare pentru amenințările cu retragerea de fonduri sau eliminarea drepturilor de vot. Acest lucru creează o nouă problemă pentru Bruxelles, deoarece rivali precum Rusia și China pot „a trata direct cu guvernele naționale, făcându-le în esență un cal troian în cadrul UE, agenți ai regimurilor ostile”, spune Kelemen.
Cu toate acestea, problemele în domeniul afacerilor externe cu care se confruntă UE sunt mai mari decât dezacordurile dintre statele membre. Potrivit europarlamentarului liberal olandez, Sophie in ‘t Veld, „ modul în care UE este înființată în prezent o împiedică în mod fundamental să abordeze crizele cu care ne confruntăm”. Dar în timp ce Europa așteaptă, acestea se intensifică. Cathryn Cluver Ashbrook, directorul Consiliului German pentru Relații Externe se arată îngrijorat și susține că UE nu are o istorie strălucită în a face față crizelor simultane.
Citiți România Liberă și pe Google News!
