Peste un milion de români sunt diagnosticaţi cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), dar numai 25 la sută dintre ei urmează un tratament regulat, în ciuda faptului că specialiştii pneumologi atrag atenţia că, netratată, această boală pulmonară cronică poate fi fatală.
Alexandru Scrobotovici este unul dintre românii care se confruntă cu BPOC de aproape zece ani. A fost diagnosticat la vârsta de 57 de ani, atunci când s-a prezentat la medic pentru a trata “o răceală mai gravă”. De multe ori, răceala este cea care deconspiră BPOC, deoarece boala are simptome ascunse. În primele stadii, mulţi nu simt decât o oboseală mai accentuată la efort, pe care o pun pe seama îmbătrânirii. În timp, gâfâitul apare la eforturi din ce în ce mai mici, chiar şi în timpul mersului pe jos. Alt simptom al BPOC este tusea prelungită, pe care fumătorii, de obicei, o ignoră. La fel cum a făcut şi Alexandru Scrobotovici.
“Primul lucru despre care m-a întrebat medicul a fost: «Fumezi?» Da!”, povesteşte el vizita la medicul pneumolog. Principala cauză a apariţiei acestei boli este fumatul, la care se adaugă poluarea şi expunerea la locul de muncă la pulberi industriale şi noxe. Alexandru Scrobotovici a lucrat într-un parc auto, unde a inhalat multe gaze de eşapament, iar ulterior s-a angajat într-o staţie de betone, unde a inhalat pulbere de nisip. Toate i-au afectat plămânii.
Tratamentul, mai scump decât ţigările
“L-am întrebat pe domnul doctor: mă mai fac bine?”, îşi aminteşte pacientul. BPOC este însă o boală pulmonară incurabilă, de aceea tot ce a putut să îi promită medicul a fost că boala nu se va agrava, daca va respecta tratamentul şi va renunţa la ţigări. “Din 2005 nu am mai pus mâna pe ţigare. Cred că totul este de la cap. Am ţinut tratamentul foarte strict şi m-am încurajat singur. Analizele au ieşit din ce în ce mai bine, nu prea mai gâfâi, nu am mai răcit”, spune cu mândrie Scrobotovici. Cu toate acestea, el adaugă: “Tratamentul pentru BPOC este mai scump decât ţigările, nu am făcut nici o afacere”.
Alexandru Scrobotovici este unul dintre pacienţii cu BPOC ascultători şi răbdători. Majoritatea renunţă la tratament şi aleg să ignore simptomele bolii, fie pentru că nu au bani să cumpere tratamentul, fie pentru că nu vor să renunţe la fumat, fie pentru că nu au răbdare ca tratamentul să dea rezultate. “Boala nu evoluează spectaculos sub tratamentul inhalator, iar pacienţii nu au răbdare să aştepte rezultatele câteva luni. În plus, inhalatorul, dacă nu este o pastilă, nu este asociat cu un tratament”, explică prof. as. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog-bronholog, Institutul de Pneumologie “Marius Nasta” Bucureşti. Medicul avertizează că în lipsa tratamentului boala se agravează, modifică dramatic viaţa pacientului (care ajunge să nu mai poată respira la cel mai mic efort) şi poate fi fatală. BPOC are multe boli asociate, printre care afecţiuni cardiovasculare, diabet zaharat sau osteoporoză.
Ghid de informare pentru pacienţi
Medicii explică aderenţa scăzută la tratament a pacienţilor cu BPOC, dar şi mortalitatea ridicată a bolii prin lipsa de informare. “Avem de-a face cu un deficit de educaţie în rândul populaţiei, iar medicii se află de multe ori în criză de timp şi nu pot să vorbească în detaliu cu fiecare pacient”, spune prof. dr. Florin Mihălţan. În acest context, Societatea Română de Pneumologie a lansat Jurnalul Pacientului cu BPOC, un ghid de informare şi monitorizare care ajută pacienţii şi medicii să ţină sub control această boală cronică.
“Jurnalul Pacientului cu BPOC familiarizează pacientul cu efectele bolii şi consecinţele renunţării la tratament. Ghidul este util fiindcă sprijină investigaţiile medicului şi învaţă pacientul să-şi controleze boala, explicându-i inclusiv cum să gestioneze o criză atunci când este singur”, declară prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
“Acest Jurnal este binevenit. Când am achiziţionat eu boala, nu ştiam nimic despre ea. Am avut noroc cu domnul profesor. Poate totuşi e prea gros şi o să sperie pacienţii”, afirmă Alexandru Scrobotovici, pacient.
Jurnalul cuprinde 64 de pagini cu informaţii despre simptome, analize, semnele de exacerbare a bolii, sfaturi practice despre dieta potrivită sau renunţarea la fumat, cu scopul de a arăta cum boala poate fi ţinută sub control, oferind totodată şi un instrument de evaluare şi monitorizare al acesteia, dedicat medicilor.
“Jurnalul Pacientului cu BPOC este, în primul rând, un excelent instrument de monitorizare a bolii, atât din perspectiva medicului, cât mai ales a pacientului – el poate acum să compare stadiile de boală în diferite momente de timp, corelate cu diverse decizii de viaţă pe care le ia pentru controlul afecţiunii de care suferă. De asemenea, şi familia, un vector extrem de important de influenţare a pacientului, are vizibilitate asupra evoluţiei stării acestuia de sănătate”, declară prof. as. Ruxandra Ulmeanu, unul dintre realizatorii ghidului.
Nevoie de medicamente compensate
Ghidul informativ Jurnalul Pacientului cu BPOC va fi distribuit gratuit prin intermediul medicilor, ca prim pas în educarea celor peste un milion de români care se confruntă cu această afecţiune, cu scopul de a-i ajuta să-şi înţeleagă boala şi să înveţe să o controleze.
Pe lângă informare, pacienţii au nevoie şi de sprijin financiar din partea autorităţilor. “În ţările în care statul acoperă costul medicamentelor pentru BPOC, ratele de aderenţă la tratament sunt mai bune. În prezent, în România, multe medicamente pentru această boală sunt compensate 90%, dar chiar şi aşa costurile ajung la 100-120 de lei pe lună, în funcţie de tratament, ceea ce este mult pentru pensionarii care au mai multe boli asociate”, susţine prof. dr. Florin Mihălţan.
Pacienţi din ce în ce mai tineri
România este printre ţările cu cei mai tineri pacienţi cu BPOC, arată cercetarea BPOC Audit, efectuată recent în 16 ţări europene. Mai mult, ţara noastră ocupă locul al treilea în Europa la mortalitatea cauzată de această boală pulmonară. În România prevalenţa acestei boli scade sub pragul vârstei de 35-40 de ani, iar peste 50% din populaţia de peste 40 de ani din România a fost identificată ca fiind la risc de BPOC.
“BPOC a fost considerată multă vreme o patologie a bărbatului vârstnic, dar din cauza fumatului din ce în ce mai mulţi adulţi tineri (cu vârste cuprinse între 20 şi 44 de ani) sunt afectaţi şi, de asemenea, se înregistrează din ce în ce mai multe cazuri în rândul femeilor”, explică prof. dr. Florin Mihălţan.
Alte boli în contextul BPOC
Simultan cu BPOC-ul, mulţi oameni suferă de boli de inimă, diabet sau osteoporoză. Este important ca pacienţii să discute cu medicul personal despre toate bolile de care suferă pentru a primi un tratament personalizat eficient.
Boli cardiovasculare
Multe persoane cu BPOC au şi boli ale inimii şi vaselor de sânge, cum sunt hipertensiunea arterială sau insuficienţa cardiacă. Chiar boala pulmonară poate să ducă la probleme ale inimii şi vaselor, prin creşterea presiunii în arterele din plămâni. În plus, unele medicamente care se dau pentru bolile de inimă pot agrava boala pulmonară. De aceea, pacienţii cu BPOC trebuie să aibă o dietă echilibrată şi să facă regulat exerciţii fizice, în limita posibilităţilor, pentru a scădea riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare.
Diabet
Unele medicamente folosite pentru a trata BPOC pot creşte nivelul glucozei în sânge. De aceea, dieta sănătoasă şi mişcarea pot ajuta pacienţii să prevină această boală care are, de asemnea, multe complicaţii invalidante, precum neuropatia, dar şi retinopatia diabetică.
Infecţii pulmonare
Pacienţii cu BPOC suferă des de infecţii pulmonare, cum este pneumonia. Acestea apar deoarece plămânii deterioraţi nu se mai pot apăra de microbi aşa cum o fac plămânii sănătoşi. Pentru a scădea acest risc, pacienţii trebuie să renunţe la fumat şi să se vaccineze anual împotriva microbilor care cauzează gripă şi pneumonie.
Osteoporoză
Unele persoane care suferă de BPOC au factori de risc pentru osteoporoză, printre care fumatul, nivelul scăzut de vitamina D şi tratamentul cu steroizi. Osteoporoza este o boală care slăbeşte oasele şi creşte riscul de fracturi, ceea ce afectează şi mai multe calitatea vieţii pacienţilor cu BPOC. În aceste cazuri, medicii recomandă suplimente de calciu şi vitamina D, precum şi un program regulat de exerciţii fizice.