Acest viciu creşte de zece ori riscul unui nou infarct, închide mai greu o fractură şi poate accentua efectele secundare ale unor medicamente.
Ionel B. (53 de ani) îşi savura liniştit ţigara lângă lift, la câteva zile după ce suferise o intervenţie pe inimă la Spitalul Militar din Bucureşti. Un coleg de salon îl zări şi îi zâmbi complice. „N-ai reuşit să te laşi?!”, îl întrebă el, iar Ionel îi răspunse că a rezistat destul două zile. Astfel de situaţii sunt întâlnite frecvent de medicii care lucrează în spitalele din România.
Colesterolul se depune mai repede la cei operaţi
„Sunt pacienţi cărora li se amputează un picior, dar care nu se lasă de fumat cu toate că există riscul să îşi piardă şi al doilea membru „, povesteşte medicul Bogdan Dorobăţ, specialist în radiologie intervenţională. În opinia sa, medicii ar trebui să îi poată refuza pe cei care nu au fost complianţi la tratament, atunci când vin şi solicită a doua intervenţie. „Nu există lege în sensul acesta, dar mi se pare de bun simţ să existe puţină voinţă şi din partea pacienţilor, după ce statul le-a suportat o parte din intervenţie şi după ce medicul a petrecut timp în sala de operaţie”, spune Bogdan Dorobăţ.
Nici cardiologului Luminiţa Iliuţă de la Institutul „C.C. Iliescu”, din Bucureşti nu îi sunt străine cazurile de pacienţi operaţi pe inimă care se reapucă de fumat. „De cele mai multe ori le explic că acest viciu creşte de zece ori riscul de infarct şi că la un pacient operat pe vase, tutunul este de două ori mai păcătos. Ţesuturile se sensibilizează, iar pe stenturi (mici cilindri care dilată vasele sanguine îngustate) se depune şi mai repede colesterolul din cauza unor reacţii inflamatorii”, spune medicul Luminiţa Iliuţă. Specialistul adaugă că, pe lângă arterele îngustate în proporţie de 80-90% cu plăci de grăsime, există şi altele afectate într-o mai mică proporţie. „Problemele vor avansa şi va fi nevoie de stenturi mult mai rapid”, spune medicul Luminiţa Iliuţă.
Ulcerul şi gastrita se pot redeschide
Fumatul poate compromite şi intervenţiile la stomac sau tratamentele anti gastrită şi ulcer. „Aceste afecţiuni sunt rezolvate acum cu medicamente antisecretorii, care scad aciditatea gastrică. Dacă după un astfel de tratament, pacientul reia fumatul, ulcerul sau gastrita se vor redeschide”, spune medicul gastroenterolog Doru Cristian Gavrilă din Brăila. Chiar dacă încercaţi să fumaţi mai puţin, o ţigară sau două pe zi, tot nu veţi fi protejaţi împotriva ulcerului sau gastritei, precum şi a altor afecţiuni digestive. „Dacă fumatul, chiar în doze mici, se combină cu stresul, ulcerul şi gastrita sunt ca şi redeschise”, avertizează dr. Gavrilă.
Rănile şi fracturile se vindecă mai greu
După intervenţiile ortopedice, tutunul ar trebui, de asemenea, interzis. Vindecarea rănilor, fracturilor va fi mult mai dificilă, din cauza afluxului de sânge care va fi mai mic. În plus, este cunoscut faptul că la fumători arhitectura osoasă este mai rarefiată şi riscul de fracturi mai mare. „La bărbaţii trecuţi de 40 de ani, mari fumători şi consumatori de alcool apare necroza de cap femural, afecţiune din cauza căreia se ajunge la proteză de şold. Am cunoscut pacienţi care nu s-au lasat de fumat după o astfel de intervenţie, au avut probleme de circulaţie a sângelui şi au ajuns să li se protezeze şi cel de-al doilea picior”, spune medicul ortoped Dia Ahmad de la Policlinica Titan din Bucureşti.
Este afectată funcţia de filtru a rinichiului
În afecţiunile renale, tutunul poate îngreuna vindecarea pacienţilor care urmează tratamente vasodilatatoare. „Se ajunge la tot felul de complicaţii: infarct renal, boală ischemică a rinichiului, boală aterosclerotică renală”, explică medicul Cristian Serafinceanu, de la Facultatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, din Bucureşti. Nu în ultimul rând, fumatul duce la hipertensiune. „Când tensiunea este mare, rinichii se micşorează, se fibrozează, devin neregulaţi, îl este afectată funcţia de filtru pentru organism”, explică dr. Serafinceanu.
La pacienţii cu cancer care au urmat cure de chimioterapie, reluarea fumatului accentuează efectele secundare ale tratamentelor. „Efectele sunt devastatoare”, spune medicul oncolog Lucian Miron de la Iaşi. Cei care au fost depistaţi cu un cancer, dar au reuşit să scape de acesta cu ajutorul chirurgiei şi tratamentelor au o predispoziţie mai mare pentru afecţiunile oncologice. „Li se pot activa şi alte tipuri de cancer”, adaugă dr. Lucian Miron.
