Taxa de claw-back mai mult afectează sistemul de sănătate decât generează bani, a afirmat, miercuri, directorul general al Egis, Dorel Tăşcău, la forumul industriei farmaceutice, relatează Agerpres.
„Ce este periculos – mulţi oficiali în negocieri neoficiale spun că sunt deschişi să discute pe această temă, să stabilească preţurile, dar îi pedepsesc pe de altă parte pe producători pentru marjele de distribuţie. Se discută şi despre amendamentele de ordin tehnic, însă nimeni în cadrul discuţiilor nu analizează acest concept foarte periculos care este într-un fel foarte promovat – şi anume că o entitate, respectiv producător privat, trebuie să compenseze total deficitul din bugetul alocat sănătăţii. De ce este greu? Pentru că noi nu putem influenţa evoluţia unui buget. Şi nu ne rămâne decât să întrebăm autorităţile ce se întâmplă în această industrie în România. Sau de ce compania mea poate să influenţeze situaţia de pe piaţa farmaceutică? De ce ar trebui să compenseze o entitate privată? Acesta este cel mai periculos subiect”, a spus Dorel Tăşcău.
De asemenea, el a arătat că există şi un risc financiar care se manifestă pe piaţa farmaceutică din România, risc financiar care a creat tensiuni foarte mari pe această piaţă în ultimii doi ani.
„Evoluţia riscului preocupă orice producător din industria farmaceutică”, a subliniat acesta.
Unul dintre riscurile identificate de directorul general al Egis a fost cel al ratei de schimb.
„Vorbim despre riscul ratei de schimb. Rata de schimb folosită la medicamente este de 4,21. Începând din aprilie 2010, observăm că rata de schimb reprezintă un risc ridicat pentru industria farmaceutică şi o să întreb cum a fost aleasă această medie. INS spune că aceasta reprezintă baza de calcul pentru viitor”, a explicat Tăşcău.
Cu toate acestea, Dorel Tăşcău a afirmat că România este o ţară foarte atractivă, iar industria farmaceutică este foarte avantajoasă pentru investitori, deşi faţă de alte ţări europene, chiar şi faţă de state din estul Europei, are un buget foarte redus, de 2% alocat sănătăţii.
„Peste tot în România, atunci când vine un investitor cu bani şi vrea să-şi deschidă o afacere, se vorbeşte despre potenţialitatea domeniului, în ceea ce priveşte preţul forţei de muncă, perspectivele industriale. România este o ţară foarte atractivă. Chiar şi industria farmaceutică este foarte avantajoasă pentru investitori, deşi faţă de alte ţări europene, chiar şi faţă de alte ţări din estul Europei avem un buget foarte redus, de 2% alocat sănătăţii”, a spus el.
Avantajele României sunt, potrivit acestuia, o datorie publică foarte redusă, în condiţiile în care sunt ţări care au o datorie publică în jur de 30% din PIB, o rezervă foarte mare de monedă dură, o monedă locală relativ stabilă, o capitalizare relativ stabilă a sectorului bancar şi o inflaţie de 3,1%.
„Toată lumea spune că, într-adevăr, există oportunităţi în România”, a arătat Tăşcău.
Potrivit acestuia, din punctul nostru de vedere al industriei farmaceutice, atâta vreme cât există măsurile Ministerului Sănătăţii pe de o parte şi măsurile BNR pe de altă parte, situaţia este destul de stabilă.
Totuşi, el a atras atenţia asupra faptului că deşi România este o ţară atractivă faţă de medie, dezvoltarea bolilor este neaşteptat de rapidă, mai ales la nivelul celor cronice, iar majoritatea companiilor investesc pentru dezvoltarea medicamentelor împotriva acestui tip de afecţiuni. În plus, nu există o contribuţie cerută din partea autorităţilor, iar ele sprijină dezvoltarea medicamentelor pentru boli cronice.
„Prescrierea, fluxul de produse şi pacienţi sunt foarte bine ţinute sub control. Şi sistemul de asigurări dezvoltă un program de control. Lucrurile sunt foarte diferite în celelalte ţări europene”, a subliniat Dorel Tăşcău.
La toate acestea se adaugă faptul că a crescut presiunea populaţiei asupra autorităţilor, în condiţiile în care se doreşte atingerea standardelor europene în domeniul sănătăţii.
„Se vorbeşte despre câţi români merg să se trateze la AKH, la Viena, sau în Turcia şi mulţi plătesc asigurări în România şi cresc presiunea asupra oficialilor. Presiunea a fost pusă de pacienţii dezavantajaţi, dar nimeni nu este proactiv, nimeni nu pregăteşte presiunea până nu ajunge în punctul în care suferă de o astfel de boală. Toată lumea spune: mie nu mi se poate întâmpla asta”, a adăugat acesta.
În ceea ce priveşte sistemul privat de asigurări de sănătate, Tăşcău a arătat că toată lumea începe să investească bani şi energie pentru că reprezintă o sursă de investiţii foarte solidă, deşi situaţia nu este încă clară.
