Organe despre care se credea că nu sunt importante vă ajută de fapt să vă protejaţi de microbi şi infecţii.
Splina are un rol major în imunitate, precum şi în producerea şi distrugerea normală a celulelor sângelui, motiv pentru care nu se scoate decât în cazul unor rupturi cauzate de traumatisme. „La cei cu splina scoasă, producerea celulelor este deficitară, nivelul hemoglobinei este mare şi au loc depuneri de fier în ţesuturi”, spune medicul de familie Călin Ciubotaru.
Un studiu american, citat de publicaţia „The New York Times”, arată că splina este un rezervor de celule imune, numite monocite, care, în cazul unui traumatism major, precum atacul de cord, ajută organismul să-şi revină din criză. Un alt studiu mai vechi care a analizat starea de sănătate a peste 700 de veterani de război a indicat că cei cărora li se scosese splina aveau un risc de două ori mai mare de a muri de boli de inimă.
Nu splina doare la efort, ci colonul
Un alt lucru mai puţin ştiut este că splina nu doare la efort. „Nu splina doare, ci colonul. În intestinul gros se acumulează gaze ce împing în pereţii colonului, cauzând dureri”, mai spune Călin Ciubotaru. Splina este foarte vascularizată, motiv pentru care operaţia prin care se extirpă este una cu risc vital şi sângerare mare.
Un alt organ important este apendicele. „A fost o perioadă în care era la modă scoaterea apendicelui, însă mare parte din operaţii nu sunt necesare. De obicei, apendicele se scoate degeaba, la diverse dureri al căror diagnostic nu e clar”, spune Călin Ciubotaru. Apendicele are rol în producerea celulelor imunitare şi a anticorpilor, iar scoaterea lui ar trebui făcută doar în cazul apendicitei acute. „Este un segment de intestin rudimentar ce poate fi înfundat de resturi alimentare, precum cojile de seminţe”, adaugă medicul.
Scoaterea amigdalelor modifică vocea
Nici amigdalele nu se mai extirpă cu orice preţ. „Amigdalele sunt formaţiuni utile la orice vârstă ne-am afla şi trebuie prezervate. Sunt parte integrantă din sistemul de protecţie al organismului, împreună cu celelalte formaţiuni ale gâtului. Ele se scot doar dacă reprezintă focar de infecţie amigdalian care nu răspunde la tratament”, afirmă medicul ORL-ist Otto Fotescu. Scoaterea amigdalelor favorizează invazia microbilor pe cale alimentară şi aeriană. „La cântăreţi, nu se scot amigdalele pentru că se schimbă conformaţia gâtului şi vocea. La cei cu mucoasa din faringe subţiată, dacă se scot amigdalele, gâtul se usucă, putând cauza faringită cronică”, mai spune Otto Fotescu.
