După 120 de ani de existenţă, Spitalul evreiesc Caritas din Bucureşti îşi închide porţile. Aproape toate secţiile au fost sigilate astăzi, bebeluşii aflaţi în incubatoare au fost transportaţi cu ambulanţa către alte unităţi sanitare din Bucureşti, iar până luni, toţi cei 220 de pacienţi internaţi în spital vor ajunge în alte unităţi sanitare pentru îngrijire. „Cei de la SMURD ne-au luat ca din oală. Eu astăzi am aflat că trebuie să îmi fac bagajele şi să mă mut la Filantropia”, spune o tânără mămică din Maternitatea Caritas. Medicii, asistentele şi infirmierele au fost, de asemenea, luaţi prin surprindere de decizia primăriei de a face transferul chiar vineri. Majoritatea angajaţilor vor fi redistribuiţi la Spitalele Malaxa, Panait Sârbu, Filantropia şi Spitalul Colţea din Bucureşti. Weekend-ul acesta doar câţiva medici vor mai asigura garda, pentru a putea trimite pacienţii către alte unităţi sanitare din Bucureşti.
Medicii tineri se zbat să fie transferaţi la alte spitale
Alături de Spitalul Colţea şi Spitalul Pantelimon, Caritas-ul este una dintre cele mai vechi unităţi sanitare din Bucureşti. A fost spital de război, spital destinat săracilor, dar, totodată, a găzduit şi personalităţi. Mihai Eminescu a fost tratat aici în 1883, iar Titu Maiorescu participa la demonstraţii de hipnoză făcute de medicii evrei.
Spitalul Caritas este singurul din Bucureşti care se desfiinţează, în urma retrocedării din 2005. Restul unităţilor sanitare cu probleme din Capitală şi în care nu s-au făcut investiţii în ultimii ani au trecut doar printr-un proces de comasare. „Chiar nu ştim ce vom face de luni, dacă vom mai merge sau nu la lucru. Ni s-a spus că vom lucra la Spitalul Malaxa, dar nu am semnat până acum nimic”, zice cu lacrimi în ochi Flori Floarea, o infirmieră din spital. În aceeaşi situaţie sunt şi ceilalţi 470 de angajaţi ai spitalului. „Cine decide care medic merge la Malaxa şi care la Panait Sârbu?! Luaţi o foiae de hârtie şi redistribuiţi-ne!”, se revoltă o doctoriţă ginecolog în faţa reprezentanţilor Primăriei veniţi să facă evacuarea.
Dacă medicii şi asistenţii tineri se zbat pentru soarta lor şi încearcă să afle la ce spitale vor fi redistribuiţi, cei care trăiesc de-o viaţă în acest spital se pregătesc să acorde ultimele consultaţii. Medicul Sandu Câmpeanu a lucrat la Caritas timp de 54 de ani şi cu greu îi vine să îşi facă bagajele. Are pe masă pastile pentru tensiune şi rezultatul unei electrocardiograme, pe care i-au făcut-o colegii în cursul dimineţii. „Cum este posibil ca un spital plin cu pacienţi să fie evacuat ca pe vremea nazismului?! Nu e război, nu e cutremur, de unde atâta grabă?!”, se întreabă medicul în vârstă de 75 de ani.
Cunoscut drept spitalul săracilor
Medicul povesteşte că o treime din copiii bucureştenilor au venit pe lume la Caritas. „Spitalul acesta a fost spitalul săracilor. Aici era ghetoul Bucureştilor, o zona în care au locuit laolaltă români, evrei şi armeni. Toţi oamenii săraci se tratau aici”, spun el, amintindu-şi de perioada de glorie a Caritas-ului, când în secţiile spitalului se găseau medici buni, şcoliţi la Paris.
Spitalul Elias a avut secţii de chirurgie, cardiologie, medicină internă şi o maternitate bine puse la punct, însă în ultimii şase ani spitalul s-a tot degradat, pentru că nu s-au mai făcut investiţii. „Ar fi nevoie de reparaţii capitale în acest spital”, spune medicul Eugen Brătucu, fost director al Spitalului, care în urmă cu doi ani şi-a luat întreaga echipă de chirurgie şi s-a mutat la Institutul Oncologic „Alexandru Trestioreanu” din Bucureşti.
„Nu suntem dispuşi să facem investiţii”
Deşi Primăria Capitalei a anunţat că Spitalul Caritas va fi transformat într-un azil de bătrâni, Fundaţia Caritatea, căreia aparţine acum spitalul, a anunţat că nu ştie încă ce destinaţie i se va da fostei unităţi sanitare. „Nu suntem dispuşi să investim. Punem la dispoziţie clădirea şi terenul, însă alte proiecte nu există”, ne-a declarat Aurel Vainer, preşedinte onorific al Fundaţiei Caritatea, o fundaţie cu sediul la New York, care urmăreşte recuperarea bunurilor evreieşti. Aurel Vainer ne-a declarat telefonic că spitalul nu s-ar fi desfiinţat, dacă Primăria Capitalei ar fi fost dispusă să plătească o chirie mai mare. „Suprafaţa de acolo este imensă – 12.000 de metri pătraţi, iar 2.000 de euro pe lună chirie reprezintă o sumă infimă. Anul trecut, am vrut să renegociem cu Primăria, ceea ce nu s-a întâmplat şi atunci aşteptăm grupuri private şi asociaţii de medici dispuşi să investească”, a menţionat Vainer.
SCURT ISTORIC
Ce a reprezentat Spitalul Caritas
• Spitalul Caritas a fost construit în 1880 şi funcţiona mai mult ca un cămin destinat femeilor şi copiilor din familiile sărace. Din 1891, este transformat din aşezământ de binefacere în ambulatoriu cu toate specialităţile medicale. Între anii 1916 şi 1918 funcţionează ca spital de război, sub patronajul principesei Maria.
• În 1933, Comunitatea Evreilor din Bucureşti inaugurează aici „Noua Maternitate”, eveniment la care participă Carol al II-lea însoţit de regina Elisabeta a Greciei;
• Între 1936 şi 1940 se pun la punct secţii de chirurgie şi Medicină Internă
• În 1941, autorităţile militare române transformă Caritas-ul în spital de război
• În 1948, spitalul este naţionalizat
• Între 1977 ŞI 1979, se înfiinţează secţii de cardiologie, medicină internă, terapie intensivă şi o secţie de neonatologie
• În 2005, spitalul este retrocedat fundaţiei „Caritatea”
• În 2011, spitalul se închide
